Arhiva zilnicăMar 13, 2017

Primarul Emil Boc a prezentat sintetic, pe plăcinte și grafice, cum s-a făcut contrucția bugetară pe anul acesta și cum s-au împărțit banii.

Câțiva cetățeni, un consilier local, un membru USR au intervenit să facă propuneri de proiecte care ar trebui să se regăsească în bugetul acestui an. Toate, după cum a spus primarul, au fost luate în considerare, formal. Despre unele a spus că sunt prinse, despre altele că vor fi, despre o parte că sunt proiecte de durată. Nu s-a făcut nicio modificare în proiectul de buget lansat în dezbatere publică.

Pilonii construcției bugetare enumerați de Boc sunt: planificarea multianuală a proiectului conform Strategiei de Dezvoltare, menţinerea facilităţilor privind investiţiile şi locurile de muncă, susţinerea municipiuluica şi centru naţional şi internaţional de Inovare, Cercetare şi IT, soluţii la principala provocare a oraşului: decongestionarea traficului și Cluj-Napoca, oraşul cu cel mai înalt standard de calitate a vieţii în România.

Ce au cerut oamenii

Revoluționarul Aurel Coltor spune că nu s-au făcut plăcile de intrare în oraș. Laudă primăria că a dat fonduri pentru comemorările Revoluției și spune că anul acesta Asociația pentru Adevărul Revoluției a cerut fonduri la nivelul anului trecut și, desigur, cere să i se aprobe alocarea de bani. Mai subliniază că statuia lui Cuza e prea aproape de stradă și ar trebuie refăcută piațeta și mutată, astfel încăt la sărbătoarea de 24 ianuarie,  Ziua Unirii Mici să poată participa cât mai multă lume. Mai deplânge aglomerația din oraș și cere un clopot care să conducă cu sunetul morții din Cimitirul Central al Orașului, până la groapă.

Boc răspunde că a dispus să se continue finațările la nivelul anului trecut pentru asociații și fundații, că aceste cereri sunt în evaluare și că este convins că Asociația pentru Adevărul Revoluției va fi luată în calcul. Despre piața cu statuia lui Cuza spune că aceasta va fi reabilitată într-o etapă ulterioară, având în vedere că cei de la monumente au recomadat primăriei să facă în primă fază un concurs de soluții pentru zona Lucian Blaga – Napoca – Eroilor, iar zona spre Cuza Vodă – Prefectură să facă obiectul unei alte competiții.

Marius Pașca, președintele comitetului de părinți de la școala Iuliu Hațieganu, aduce din nou în atenția lipsa spațiului în această școală și cere soluții, așa cum s-a discutat anul trecut, prin achiziționarea clădirii fostei poște. Cererile, spune el, le-a făcut în spiritul valorilor promovate de primar la construcția bugetară – investiția în infrastructură în calitatea vieții și cere astfel de investiții și în copii.

Boc promite că anul acesta va fi găsită o soluție pentru această școală, cu scuza că anul trecut se terminaseră banii de la capitolul bugetar destinat achiziționării de imobile și de aceea nu s-a putu face nimic. Managerul Gheroghe Șurubaru susține chiar construcția unui corp nou pe terenurile școlii, însă primarul e convins că prima variantă e mai bună deoarece durează mai puțin.

Bancherul Iosif Pop care prezidează și organizația civică Consiliul Civic Local (CCL) intervine și trece în revistă propuneri de la CCL preluate în bugetul lui 2017 – concursul pentru Someș, decolmatarea lacului din Gheorgheni, Muzeul de Speologie Emil Racoviță (prins formal în buget cu un concurs de idei). Vorbește de estica orașului, de repunerea în valoare a canalului Morii prin alocare bugetară, reabilitarea Pieței Mihai Viteazul, atacarea soluțiilor de platforme de stocare mașini la intrările în oraș în condițiile în care studii făcute arată că 38% din mașinile care circulă în Cluj sunt din afara județului, chiar de cumpărarea Continentalului și de refacerea sa de către primărie.

Boc îi mulțumește lui Iosif Pop. Spune că managerul Gheorghe Șurubaru coordonează proiectul parcării supra sau sub terane pe care primăria o dorește în parteneriat cu Bila-Carrefour și că viceprimarul Dan Tarcea are în lucru cu cei de la aeroport un proiect de parcare la aeroport. Primarul promite proiecțele punctuale de reabilitare spații care ar putea să vizeze și bucăți din Canalul Morii.

Fundația Desire a adus din nou în atenție problemele locative ale romilor segregați de primărie la groapa de gunoi a orașelui, în comunitatea Pata Rât. Un reprezentant atrage atenția că oamenii nu pot fi educați dacă n-au curent electric sau baie în propria locuință.

Boc spune că în primul rând primăria are în vedere susținerea programelor de educație, dar și că are proiecte de locuințe sociale și lucrează la proiectul viitorului cartier din Borhanci, ba chiar spune că primăria vrea să continue proiectul cartierului de pe Valea Gîrbăului anunțat în parteneriat cu armata, proiect abandonat.

Liderul consilierilor PSD, Dan Morar, intervine și pune întrebări. Spune că i-ar plăcea ca anul acesta primăria să diminueze cota de majorare de 500% pentru cei care nu își întrețin clădirile. Ridică la fileu și mingea fondurilor europene pe care primăria și le-a propus să le atragă în 2017. Boc îi amintește că cei din Guvern trebuie să dea mai întâi drumul la finanțări.

O membră a USR aduce în discuție probleme legate de curicula școlară, de spațiile verzi, de deschiderea curților școlilor, de toaletarea arborilor, de nevoia de a extinde sistemul Cluj Bike, de a face parcări pentru biciclete sau de a planta copaci în curțile șcololor, acum pline de betoane. De altfel, USR a postat on-line amendamente la bugetul lui 2017.

Valentin Costea, vecin cu parkingul Negoiu. Intervenine și spune că a aflat că anul acesta se va face. Boc spune că noiembrie e termenul. Dacă ducem execuția bugetară pe 0, nu ne mai rămân bani să facem nimic în 2018, continuă el. Întreabă de ce primăria nu încasează mai bine impozitele și taxele – jumate din clujeni nu plătesc, nici cei care au concesiuni și închirieri. Spune că a venit la dezbatere ca să se implice, după ce copii săi au ieșit în stradă și i-au predat lecția implicării. Avansează chiar posibilitatea că trebuie să i se dea ca temă de la primărie să facă voluntariat, anunțând că e primul care se face voluntar la copiii din Pata Rât.

Un alt cetățean atrage atenția că aplicația pentru parcări are nevoie de adaptări serioase pentru că dă rateuri. Primarul zice că e vina firmei din Piața Unirii care a tăiat cablurile și de aceea au mai fost rateuri pentru parcare cu barieră din Unirii. Ba ceilalți oficiali anunță că a fost o problemă și cu bariera parkingului, smulsă de un șofer. Situația a fost restabilită, a anunțat șeful Serviciului parcări, Florin Bugnar.

Cum e bugetul propus pe 2017

Valoarea bugetului general pe 2017 este de 1.350.999.000 lei (300 de milioane de euro), din care bugetul de funcționare reprezintă 907.324.000 lei (peste 201 milioane de euro), respectiv bugetul de dezvoltare 443.675.000 lei (peste 98 milioane euro).

În 2016, la contrucția bugetară de la început de an, valoarea bugetului general era de 1.116.388.238 lei (circa 247 de milioane de euro) din care bugetul de funcționare reprezenta 767.953.238 lei (peste 170 milione euro), respectiv, bugetul de dezvoltare 348.435.000 lei (circa 79 de milioane de euro).

La fel ca în 2016, bugetul din acest an este contruit tinând cont de o listă de 16 obiective prioritare.

Multe din prioritățile anului trecut, abandonate în bugetul din 2017  

Bugetul pe anul trecut al primăriei s-a concentrat pe finalizarea proiectelor începute cu bani europeni: drumul Făget, centrele de afaceri de pe dealul Lomb, drumul din Lomb, lucrările de modernizare de la școala Agârbiceanu, liceul Avram Iancu și liceul Mihai Eminescu. Dintre acestea, investițiile din Lomb rămân încă cu o bulină neagră, acestea fiind scoase din lista de priorități pe anul acesta.

Ca și în 2016 și anul acesta transportul public rămâne printre priorități, 2017 fiind anul în care primăria vrea să extindă “pilotul” de 300 metri de benzi dedicate pentru mijloacele de transport în comun deja amenajate în Cluj-Napoca pe axa este-vest din oraș.

De asemenea își propune să pună în circulație troleibuzele comandate anul trecut dar și să cumpere 50 de autobuze, 6 garnituri de tramvai și 10 autobuze electrice. Pe lista din 2016 figurau podul Traian, podul Porțelanului și a pasarelei pietonale din Grigorescu, dar și continuarea proiectului de pietonalizare a pieței Unirii sau modernizarea ștrandului Sun (bazin olimpic acoperit cu balon căruia primarul i-a spus transpformarea ștrandului Sun într-un aqua park modern) și a pieței Oser din subordinea Regiei Autonome a Domeniului Public  (proiecte începute tot anul trecut). Dintre aceste, primele trei obiective se vor realiza probabil în 2017, dar dintre ele prioritate rămâne doar modernizarea Pieței Unirii.

Ca proiect nou al bugetului din 2016 a fost pus pe tapet cartierul de case pentru tineri din Borhanci. Adică fostul proiect Casarom pe care primăria l-a reșapat prin demararea unor noi studii de urbanism care să configureze respectivul cartier. Acesta a dispărut de pe lista priorităților bugetare de anul acesta. Tot în 2016, primarul Boc a anunțat că administrația locală se va implica în celelălalt proiect de cartier cu 100.000 de locuitori în 10 ani – Cluj Innovation Park din Lomb, proiect lăudat de Comisia Europeană. Adică vor fi terminate studiile de fezabilitate și prefezabilitate ca mai apoi să se găsească investitorii (și desigur miliardul de euro) care să facă acest proiect în Lomb, unde și primăria își va termina proiectele pionier pentru viitorul oraș al inovării – centrul pentru industrii creative, centrul TEAM și drumul. Aceste proiecte au fost trecute în linia doi, din pricina problemelelor legate de alunecările de teren pe care primăria le are de rezolvat în Lomb.

În schimb, lista din 2017 aduce ca prioritate digitalizarea activității primăriei, cu mențiunea că cel mai important eveniment din domeniul inovării susținut de Comisia Europeană, conferința Open Innovation 2.0 din acest an va avea loc la Cluj-Napoca.

Un alt proiect prioritar în 2016 era baza sportivă din Gherogheni pe care primăria o face în parteneriat cu Compania Națională de Investiții dar și susținerea proiectelor Capitalei Culturale Europene Cluj-Napoca și a alocărilor pentru cultură, sport, culte și sănătate, cel puțin la nivelul financiar din 2015. Baza sportivă a fost terminată și inaugurată. Cluj-Napcoa a pierdut titlul de Capitală Culturală Europeană în favoarea Timișoarei, însă primăria și-a asumat să susțină din bani proprii implementarea programului cultural.

Aceasta este o linie prioritară pentru 2017. Cu mențiunea că activitățile culturale vor fi susținute la nivelul anului trecut, dar vor demara și programe culturale derulate de Casa Muncipală de Cultură din subordinea primăriei (preluată de Florin Moroșanu, cel care a coordonat dosarul de candidatură la titlul european, după eșec) dar și de Centrul Cultural Cluj (fosta Asociația Cluj-Napoca 2021, preluată de Ștefan Teișanu, cel care a fost director și în 2016, anul eșecului).

Menținerea gratuităților pentru pensionari rămâne o linie nelipsită din bugetul fiecărui an în Cluj-Napoca.

2017 aduce ca proiecte noi demararea programului multianual pentru asfaltarea arterelor din extensiile Clujului (despre care în 2016 se anunța că se va face prin contractarea unui credit bancar), finalizarea unui parking suprateran și începerea altor trei, amenajarea primelor 40 de platforme subterane de colectare selectivă a deșeurilor, atragerea de bani europeni pentru reabilitarea a 30 de noi blocuri, dezvoltarea unui sistem de îngrijiri la domiciliul (pornit anul trecut), extinderea sălii polivalente, amenajarea a trei parcuri pentru câinii cu stăpân și realizarea unui patinoar artificial pe lacul Chios.

Care e lista de priorităși pe 2017

1. Demararea unui nou program multianual de modernizare a infrastructurii rutiere care să cuprindă şi străzile din noile extinderi ale oraşului.
2. Introducerea în circulaţie a 8 noi troleibuze şi achiziţia publică a altor mijloace de transport în comun noi: 50 de autobuze, 6 garnituri de tramvai şi 10 autobuze electrice.
3. Crearea de benzi dedicate pentru transportul în comun pe axa est-vest, între Bulevardul 21 Decembrie 1989 şi Calea Moţilor.
4. Menţinerea gratuităţilor la transportul în comun pentru pensionari, studenţi şi elevi.
5. Finalizarea unui parking suprateran şi începerea lucrărilor de construcţie la cel puţin 3 noi parkinguri.
6. Pentru cartiere curate, se vor iniţia lucrările de amenajare a primelor 40 de platforme subterane de colectare selectivă a deşeurilor menajere.
7. Atragerea de finanţări europene pentru reabilitarea termică a cel puţin 30 de noi blocuri.
8. Finalizarea etapei a doua a reabilitării Pieţei Unirii şi pietonalizarea laturii de vest.
9. Dezvoltarea unui sistem public de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, bolnave, vulnerabile sau singure.
10. Deschiderea unei creşe pe str. Donath nr. 238, începerea construcţiei unei creşe pe str. Gr. Alexandrescu nr. 47A şi modernizarea creşei de pe Septimiu Albini nr. 91.
11. Menţinerea alocărilor pentru educaţie prin investiţii în şcoli, oferirea de burse sau programul „Şcoală după şcoală”.
12. Extinderea capacităţii Sălii Polivalente la peste 9.300 de locuri, urmând să găzduim Campionatele Europene de Gimnastică şi o grupă a Campionatului European de Baschet Masculin.
13. Susţinerea activităţilor culturale, sportive şi religioase din municipiu cel puţin la nivelul anului anterior. În anul 2017 începem implementarea programului cultural derulat de Casa Municipală de Cultură şi de Asociaţia „Centrul Cultural Clujean”.
14. Digitalizarea activităţii administraţiei. Orașul nostru va fi gazda celui mai important eveniment internaţional în domeniul inovării susținut de Comisia Europeană, Conferinţa „Open Innovation 2.0”.
15. Amenajarea a 3 noi parcuri pentru câinii cu stăpân şi extinderea Centrului destinat câinilor comunitari de pe strada Bobâlnei.
16. Realizarea unui patinoar artificial în Parcul Central „Simion Bărnuţiu”.

AICI, lista de priorități pe 2016: 

Buget mai mic ca în 2015 pentru investițiile primăriei. Unde vor merge banii

VEZI ȘI:

CU CE BANI A ÎNCEPUT anul 2015 PRIMARIA – E gata proiectul de buget al orașului pe 2015. Primăria are peste 1,1 miliarde de lei și o propunere de cheltuire a banilor

by -
0 168

 

O companie din IT cu birouri în Cluj a programat marți un eveniment pe UX – user experience. Evenimentul are ca protagonist un nume internațional în domeniu, recunoscut de Time și Forbes și e deschis, gratuit, tuturor celor interesați, nu doar angajaților proprii. “Probabil cele mai cool evenimente de IT acum în Romania au loc la Cluj”, spune un specialist în marketing din piață. De ce? Pentru că în bătălia pe cei mai buni angajați, companiile trec la următorul nivel.

“În IT-ul din Cluj se fac evenimente peste cele din Timișoara, de pildă. Probabil cele mai cool evenimente de IT acum în Romania au loc la Cluj. Acestea costă destul de mult, e nevoie de timp, echipa, costuri de deplasare, cazare. Și ele sunt deschise oricui dorește, nu doar angajaților proprii. Practic, e un mod de a arăta puterea companiei tale, proiectele pe care le poți dezvolta. Face parte din strategia de recrutare. Pentru că a trecut vremea recrutării de tipul: “ce salariu ai? Îți dăm noi mai mult”. Acum e: “toţi dau salarii bune în piață, dar uite ce proiecte facem noi, la ce nivel suntem noi”, spune un timișorean cu proiecte în Timișoara și Cluj.
Evenimentul organizat de 3Pillar marți la Cluj este susţinut de directorul de Strategie de Produs și Design Jessica Hall. Ei i se adaugă un specialist român – Paul Axente. Focusul evenimentului este experienţa utilizatorului pe diverse platforme şi strategia de produs. “Evenimentul este unul mai rar şi destul de avansat în zona de IT pentru că se adresează nişat, în special designerilor şi specialiştilor în User Experience, dar şi programatorilor. Dincolo de prezentări, experienţa va fi una cât se poate de practică. În cadrul unui workshop vor fi studiate exemple diverse şi participanţii vor putea învăţa cum să transforme un exemplu negativ într-unul pozitiv, cum să găsească soluţiile, să culeaga date, să prezinte rezultate”, spun organizatorii.
Jessica Hall este specializată în strategie de produs. Ea este cea care a construit echipa de UX la CEB. Unul din principalele proiecte realizate este experienţa interactivă Newseum. Contribuie frecvent cu numeroase articole de specialitate pe diverse bloguri, precum Technical.ly sau Mind the Product. Activitatea ei a primit recunoaştere din partea mai multor organisme de specialitate sau publicaţii internaţionale prestigioase, precum Web Marketing Association, American Association of Museum, Time şi Forbes.
3Pillar a anunţat recent că are nevoie de 100 de angajaţi noi în acest an, în România:

Irlandezul Peter Hurley a venit în România încă din 1994, pe când avea doar 26 de ani. Împreună cu doi prieteni a pornit o afacere (marketing, PR, consultanță), lucrând pentru unele dintre cele mai importante companii brand care își vindeau produsele în România, la vremea respectivă. Astăzi, Hurley scrie și vorbește cât se poate de bine în limba română, a devenit practicant ortodox și este extrem de implicat într-o Asociație (Drumul lung spre cimitirul vesel) care promovează satul românesc. Pasionat de traiul din satele Maramureșului, și-a abandonat afacerile și și-a investit întreaga avere în proiectele acestei Asociații. Împreună cu artistul Shaun Davey, a fondat un festival de muzică tradițională la Săpânța, care a ajuns, deja, la a opta ediție și care a devenit cunoscut peste tot în lume.

Hurley este extrem de nemulțumit de faptul că românii au uitat să-și iubească rădăcinile, tradițiile și că nu se implică să sprijine lumea din mediul rural. “În 2003 am vizitat Maramureșul. Am stat 10 zile în satul maramureșean Botiza și am descoperit satul românesc.  Am stat pur și simplu și am absorbit ceea ce am descoperit. Exista ceva, acea civilizație străveche pe care noi irlandezii o pierduserăm demult. M-am bucurat să-i descopăr pe oamenii din acest sat, toți trăiau din agricultură ecologică, într-un deplin echilibru cu natura. Am fost extrem de impresionat și am plecat, convins fiind, că există o Comisie specială care se ocupă să protejeze această comoară”.  Numai că nu a existat nici atunci și nu există nici acum vreo comisie, politici sau strategie care să-i sprijine pe țărani, pe micii producători locali, arată Hurley:

“Nici o politică europeană nu-i ajută pe acești oameni, deși vorbim, totuși, de 4 milioane de gospodării. Sunt oameni care trăiesc exclusiv din ceea ce produc. Sigur, există pentru fermierii cu dare de mână tot soiul de soluții de finanțare, însă pentru micii producători, pragurile pentru a accede la finanțări sunt mult prea mari. Oamenii aceștia nu au cum să supraviețuiască dacă statul nu se implică să-i ajute să-și comercializeze produsele. Și vorbim totuși de 12.000 de sate, care au nevoie de o soluție concretă. Fără această soluție, treptat acești oameni își vor abandona satele, pentru că nu li se dă de ales”.  Să aloci finanțări strict pentru fermierii care-și permit un grad de cofinanțare de 50%, însemană să-i subminezi pe producătorii mai mici, care sunt majoritari, din păcate, mai explică irlandezul: “Iar dispariția țărnailor, a tradițiilor va conduce autormat la anularea spiritului creativ românesc. Trăiesc deja de atâția ani aici, am făcut studii în teren și pot să afirm cu certitudine că sursa de sclipire a sufletului românesc izvorăște din zonele rurale. Toată genialitatea românească de aici vine și ar fi un mare păcat să se stingă această sursă de lumină, așa cum s-a întâmplat în Irlanda, de pildă, și în alte țări europene. Astăzi, nici un alt popor nu mai are acest spirit viu pe care-l regăsim în lumea rurală românească”, apreciază Hurley.

Ce să facă Statul Român

O soluție propusă de Hurley se referă la formarea unor așa zise întreprinderi comunitare, cooperative, în care micii producători locali să se poată asocia/afilia. Aceste cooperative ar putea gestiona programe și finanțări care să-i sprijine pe producătorii mai mici să trăiască decent din munca lor. De asemenea, un fond de investiții privat pentru mediul rural ar fi binevenit. Hurley i-a dat numele de “Firicel.” Acest fond ar putea fi gestionat strict în scopul dezvoltării zonelor rurale. Grupurile de producători ar putea beneficia de consultanță pentru a accesa finanțări de peste 90%, pentru proiecte care să-i ajute să se dezvolte. Hurley nu pledează pentru manufactură, dimpotrivă. El crede totuși să laptele trebuie vândut în anumite condiții, la fel brânzeturile și alte produse agro-alimentare, iar pentru ca acest lucru să se întâmple, oamenii au nevoie de sprijn financiar. “Vă dau un simplu exemplu. În tot Maramureșul, dacă te duci într-un magazin să cumperi brânză nu găsești tocmai brânza produsă în Maramureș, iar asta mi se pare grav. Să fii de acolo, să vrei să cumperi un produs local, dar să nu știi sau să nu ai de unde să-l cumperi. Sunt lucruri care poate la prima vedere nu contează, dar vă rog să mă credeți că acestea au o mare însemnătate mai ales pentru modul în care evoluează viața țăranilor la sate”.

O implicare a mediului de afaceri ar trebui să fie mult mai consistentă, mai crede irlandezul. El poate să exemplifice din propria experiență, dat fiind faptul că în Asociația pe care o conduce, cei mai puțini bani au venit din mediul privat: “Din 2010 și până în 2016, eu mi-am investit cam tot ce aveam în activitățile Asociației. Adica am derulat un buget de peste 526.000 de euro, din care un procent de 41% a venit de la mine, Peter Hurley. Alt procent de 41% a fost acoperit din programe europene. De la autorități locale am mai pus încă vreo câteva procente. Din păcate, mediul de afaceri a contribuit, în toți acești ani, cu numai 7%. Vă dați seama? Deși vorbim de un proiect concret, benefic pentru România”. Nemulțumirea irlandezului e cu atât mai mare cu cât, Codul Fiscal chiar îi încurajează pe oamenii de afaceri să-și direcționeze 20% din impozitul pe profit, spre activitățile desfășurate de ONG-uri: “În 2015, în România înregistrau profit 137.000 de firme. Dintre acestea, 80% nu și-au direcționat spre ONG-uri procentul din impozitul pe profit, așa cum permite Codul Fiscal. Am făcut un calcul și mi-am dat seama că societatea civilă a pierdut în felul acesta vreo 200 de milioane de euro. Câte lucruri s-ar fi putut face cu acești bani?”

De ce nu avem un brand de țară

Peter Hurley arată cât de mult a pierdut România pentru că n-a reușit să-și construiască un brand puternic de țară, deși are un potențial extraordinar: “Voi aveți limba română. Eu v-am învățat limba și de câte ori o folosesc simt că devin, instant, mai creativ. Cuvintele românești au atâtea nuanțe/sensuri, poți să exprimi și să transmiți atât de multe lucruri într-o singură frază. Aveți credința. România este o țară cu credință înaltă. Singurul stat latin cu credincioși ortodocși. Aveți Carpații care reprezintă coloana vertebrală a României.  Sunt apoi, cum spuneam, tradițiile românești, acest lanț viu, neîntrerupt care dă autenticitate României. În acest cadru îi regăsim pe cei 3,5 milioane de români care chiar știu să facă mâncarea fără a avea nevoie de gaz. Și mai este și principiul jertfei, de asumare a pierderilor. Pentru români n-a fost ușor să-și mențină liniștea și pacea, să-și câștige libertatea. Revoluția din 89, de pildă, a însemnat un imens sacrificiu pe care oamenii l-au făcut pentru a-și obține libertatea,  iar acest lucru ar trebui păstrat la loc de cinste, memorat cu strictețe și promovat ca un merit aparte al României. E păcat că toate aceste valori sunt irosite, că statul n-a reușit să contruiască un barnd de țară”.

Cum sunt românii și ce au pierdut irlandezii

Hurley le reproșează românilor lipsa de implicare, nepăsarea: “Mă gândesc că mulți sunt convinși că oricum nu pot schimba lucrurile și atunci nu le mai pasă de ceea ce se întâmplă. Ok, pot să fiu de acord că nu poți schimba niște politici, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să-ți mai pese. Mi-aș dori ca fiecare român să devină activ implicat și să nu rămână doar pasiv îngrijorat. Poate dacă românii s-ar îndrăgosti de cultura lor tradițională, s-ar implica mai mult. Un simplu pelerinaj în zonele din țară în care obiceiurile sunt încă vii, îți poate schimba complet percepția” – o spune cu certitudine, irlandezul care nu numai că și-a părăsit afacerile pentru a se dedica promovării satelor din Maramureș, dar care și-a schimbat profund și viața de zi cu zi. A fost catolic dar a trecut la ortodoxism. Susține că biserica românească este profund unită cu obiceiurile tradiționale de la sate, lucru care, consideră el, le lipsește catolicilor.  “Iralandezii obișnuiesc să se mândrească, spun despre ei că sunt vii, că au un foc aparte. În realitate, focul acesta nu este decât un calorifer electric. Chair și dansul care a devenit celebru în întreaga lume – Riverdance – nu reprezintă decât o interpretare urbană a unor rădăcini străvechi. Din păcate Irlanda și-a pierdut acel foc viu. El mai poate fi regăsit, astăzi, numai în România. Și este mare păcat că românii nu fac nimic pentru a păstra această flacără, singura care dă auteniticitate și valoare țării”.

Conferința “Focul Viu”

În utlimii șapte ani, Peter Hurley a făcut cercetare sociologică, interesat să descoepre care sunt elementele care pot salva cultura tradițională a României. Rezultatele le prezintă în cadrul unei conferințe ce va avea loc mâine, 14 martie, în Aula Facultății de Științe Economice (UBB). El atrage atenția că o mare parte din zestrea tradițională este în pericol, dar că nimic nu este încă pierdut, atâta timp cât guvernanții vor înțelege să se implice. “Numai piața – un ciclu economic echitabil – poate să ajute satele să-și mențină tradițiile și obiceiurile”, explică irlandezul. Toate elementele dintr-o zonă rurală se sprijină pe o bază, iar în jurul ei ar trebui concentrată o întreagă strategie de sprijin și cooperare: biserica și școala; administrația locală; agro-economia locală. Toți acești piloni ar trebui să funcționeze astfel încât viața din zona rurală să se îmbunătățească considerabil, localnicii să se simtă protejați și sprijiniți. Lucrurile ar trebui să fie simple, atâta timp cât viața la țară încă există, iar tradițiile, obiceiurile sunt încă vii”, mai crede el.

 

 

 

 

sursa foto: Musai-Muszaj

Mișcarea Musai-Muszáj a adresat un mesaj public primarului Emil Boc înainte cu două zile de sărbătoarea Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, care are loc în 15 martie, invitându-l să nu participe la manifestările din Cluj-Napoca dacă va înainta recurs împotriva deciziei Tribunalului care obligă Primăria la amplasarea plăcuțelor multilingve.

“În caz că veți înainta recurs, ne așteptăm să nu participați la manifestare doar pentru a vă lăsa aplaudat degeaba. Contăm pe prezența Dumneavoastră în 15 martie. Credem că în spiritul moștenirii culturale a orașului pe lângă Cluj-Napoca și Kolozsvár și inscripția Klausenburg trebuie să figureze pe indicatoare. Mișcarea Musai-Muszáj se așteaptă de la Dumneavoastră să anunțați această decizie”, arată mișcarea Musai-Muszáj în mesajul public adresat primarului din Cluj.

Primarul Emil Boc nu a oferit deocamdată o replica la invitația maghiarilor din mișcarea civică Musai-Muszáj.

Anul trecut, de 15 martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni (zi marcată, în fiecare an, în majoritatea localităţilor din Transilvania când sunt comemoraţi eroii din timpul Revoluţiei Ungare de la 1848-1849), un bărbat l-a întrerupt pe Emil Boc în timpul discursului pe care-l ținea la manifestările din Cluj-Napoca. Acesta i-a strigat lui Boc în limba maghiară, “Să îţi fie ruşine”, iar edilul i-a răspuns “Mulţumesc”, tot în limba maghiară. Respectivul bărbat avea un steag cu denumirea municipiului Cluj-Napoca în trei limbi, română, maghiară şi germană – “Cluj, Kolozsvar, Klausenburg”. Ceremoniile de anul trecut au avut loc la plăcuţa comemorativă a poetului Petofi Sandor.

“Am adus acest steag cu numele Clujului în trei limbi ca să arăt ce înseamnă multiculturalitate. Oraşul a fost Capitala Europeană a Tineretului pe nedrept. Ar trebui să şi fie multiculturalitate cu adevărat, nu doar să aruncăm cu cuvintele, aşa cum face Emil Boc”, spunea bărbabtul anul trecut, citat de Mediafax.

În schimb, Emil Boc a spus, pe scenă, că el nu refuză dialogul. “Din respect pentru dumneavoastră, mă ascultaţi, că vreau să vă ascult şi eu pe dumneavoastră. Köszönöm. (“Mulţumesc”, în limba maghiară – n.r.). Asta înseamnă că putem să avem un dialog oriunde şi oricând şi nu îl voi refuza niciodată, dar să înţelegem că doar punând accent pe lucrurile care ne unesc, vom putea merge împreună. Acest lucru este prima şi cea mai importantă lecţie pe care ne-au lăsat-o înaintaşii noştri şi la care ne raportăm astăzi”, spunea Boc, citat de aceeași sursa

La ceremonia din 15 martie 2015 de depunere de coroane de flori la plăcuţa comemorativă a lui Petofi Sandor au participat circa o mie de persoane, manifestarea încheindu-se cu intonarea imnului Ungariei de către cei prezenţi.

Grupul de inițiativă, adunat sub denumirea „Musai-Muszaj”, care a înițiat în 2015  mobilizarea clujenilor și primăvara proceselor pentru a cere primăriei amplasarea plăcuțelor bilingve – în română maghiară- la intrările orașului a pierdut în primă instanță procesul, la Tribunalul Cluj. Acțiunea a fost inițiată de Asociația Minority Rights, iar parte la proces s-au constituit alți circa 370 de tineri din Cluj-Napoca. Inițial, targetul era ca în primăvara lui 2015 să se pornească 1000 de procese împotriva deciziei primăriei clujene de a nu monta plăcuțe multilingve la intrările în oraș.

Cu decizia nefavorabilă pentru instalarea Kolozsvar-ul la intrare în Cluj-Napoca, pronunțată în primăvara 2016, cei de la „Musai-Muszaj”, au formulat prin intermediul Asociației Minority Rights recurs și în toamna lui 2016, potrivit potrivit deciziei luate de Curtea de Apel Cluj, au obținut rejudecarea cauzei lor. Curtea de Apel le-a admis recursul și a dispus casarea primei sentințe și rejudecarea acțiunii din nou la Tribunalul Cluj.

În februarie 2017, Tribunalul Cluj a admis cererea asociației Minority Rights, în sensul că l-a obligat pe primarul Emil Boc să inscripționeze plăcuțele de la intrarea în oraș în ambele limbi – atât în română, cât și în maghiară, pe aceeași suprafață. ONG-ul a cerut inscripționarea trilingvă a plăcuțelor, inclusiv în germană, dar această cerere a fost respinsă de instanță. Decizia nu este definitivă.

DETALII MAI JOS:

Tribunalul Cluj: primarul Boc să inscripționeze bilingv plăcuțele de la intrarea în oraș

Musai-Muszaj merge din nou la judecată ca să pună Kolozsvar-ul la intrare în Cluj-Napoca

Musai plăcuțe! Primarul dă înapoi cu turnul multilingv. Tinerii maghiari nu renunță la luptă, deși tribunalul a respins Kolozsvar-ul

Nou discurs pro multiculturalism: Primăria s-a apărat în instanță de Kolozsvar ca să facă voia Consiliului Local. Numele orașului afișat în cinci limbi

Final de Zile Culturale Maghiare, cu primar pe scenă – care a fost mesajul organizatorilor

La Cluj e “musai-muszaj” să se pună plăcuțe bilingve, zice un grup din societatea civilă: în Capitala Europeană a Tineretului primarul salută în maghiară, dar intrările în oraș se anunță doar în română

VIDEO Musai-Muszaj Cluj-Kolozsvar-Klausenburg. Cum răspunde primăria inițiativei de pe locul I la bugetarea participativă de tineret

Întrebare de centru pietonal, când e musai-muszáj să treci de poarta roșie: care e orașul tău?

 

 

by -
0 338
Sursa Foto: Evolution HCC

by -
0 61
Sursa foto: Innovation Labs

O aplicație care permite utilizatorilor să cumpere online de la orice supermarket local, un instrument care vine în ajutorul copiilor nevăzători,  un sistem inteligent care controlează sistemul de ilumiare stradală, soluție completă de management educațional – sunt câteva dintre ideile clujenilor care s-ar putea transforma în curând în afaceri. Opt echipe au fost selectate pentru a-și dezvolta ideile într-un program de pre-accelerare, după un hackathon de 24 de ore ținut la Cluj în acest final de săptămână, anunță azi organizatorii.

Hackathon-ul din Cluj-Napoca este prima etapă a programului Innovation Labs, ajuns la cea de-a patra ediție în oraș. La eveniment au participat 26 de echipe incluzând peste 90 de tineri, care au prezentat în prima zi de eveniment idei pentru produse inovatoare încadrate în cele 6 direcții de dezvoltare pentru Smart Territories: Agriculture, Cyber-Security, Energy, Health & Lifestyle, Retail și Smart Cities.

După o etapă de votare din partea publicului și a juriului, în Hackathon au rămas să-și ducă mai departe viziunea 20 de echipe. In următoarele 24 ore, participanții au lucrat la dezvoltarea ideilor și realizarea unui prototip viabil și persuasiv sub îndrumarea mentorilor – antreprenori și profesioniști de top din industria IT&C. Pe 12 martie, în cea de-a doua zi a Hackathon-ului, echipele au prezentat versiunea rafinată a produsului și a strategiei de business, dezvoltate pe parcursul a 24h alături de mentori. Fiecare echipă și-a demonstrat evoluția de la o simplă idee la un concept viabil al unui produs atractiv pentru utilizatori, atât prin demonstrații tehnice, cât și printr-o prezentare publică. Juriul a avut misiunea de a selecta cele mai credibile 8 idei de produs cu potențial disruptiv, alegând astfel echipele care vor continua dezvoltarea prototipurilor în etapa de mentorat a Innovation Labs din Cluj-Napoca.

Toate echipele câștigătoare din Hackathon intră acum într-o perioadă intensă de training de trei luni, timp în care se vor întâlni săptămânal cu mentorii lor, precizează organizatorii. “Tinerii vor împărtăși experiențele unor antreprenori sau oameni de business de vârf, explorând ecosistemul antreprenorial românesc. În plus, li se vor oferi tehnologii de ultimă generație pentru dezvoltarea produsului, prin intermediul partenerilor programului”.

Pe 24 mai, în cadrul Demo Day, finaliștii programului își vor prezenta prototipurile în fața partenerilor, a reprezentanților media și a potențialilor investitori, urmând ca echipele cele mai convingătoare să fie premiate și să beneficieze de sprijinul Innovation Labs și a susținătorilor programului și după încheierea acestuia.

Echipe câștigătoare ale Hackathonului din Cluj-Napoca

  1. DeliverMe este o aplicație care permite utilizatorilor să cumpere online de la orice supermarket local și asigură în același timp livrarea rapidă a produselor. Pentru clienți beneficiul este economia de timp iar pentru șoferii parteneri – cei care vor colecta și livra produsele – aplicația oferă acces la o sursă de venit. Având în vedere că aplicațiile similare care există în prezent nu permit livrarea în aceeași zi, unul dintre avantajele competitive ale aplicației este rapiditatea livrării produselor. În același timp, platforma este inovativă datorită funcționalității integrate pe care o oferă, dând posibilitatea utilizatorilor de a crea liste de produse și de a partaja coșul de cumpărături cu altcineva (opțiunea share cart). Aplicația se află în faza de prototip, iar într-o lună se preconizează lansarea pe piață a unei versiuni funcționale.

  1. TTBK este un instrument care vine în ajutorul copiilor nevăzători, care au acces limitat la instrumentele de învățare moderne. Aplicația utilizează principiile inteligenței artificiale și permite creșterea graduală a dificultății sarcinilor de învățare. Produsul se diferențiază de alte soluții de învățare existente pe piață prin faptul că permite învățarea prin joc adaptat copiilor nevăzători și se bazează pe studii de psihologie și psihopedagogie. Utilizatorii cărora li se adresează sunt copiii, părinții acestora și ONG-urile. În acest moment, aplicația este la stadiul de demo.

  1. D-lighting este un sistem inteligent care controlează sistemul de iluminare stradală. Sistemul este complet automatizat și nu este nevoie de o persoană pentru a controla luminozitatea dată de stâlpii de iluminat – aceștia se adaptează la condițiile de afară pe baza unor senzori. Avantajele pe care le oferă sunt economia de energie și posibilitatea de a detecta și repara rapid orice defecțiune. Principalii utilizatori cărora li se adresează sunt administrațiile unor orașe mai mici sau comune.

  1. AgroSer este un sistem inteligent pentru monitorizarea și controlul serelor. Sistemul oferă live streaming către aplicații mobile sau de desktop și transmite informații privind umiditatea solului, temperatura, umiditatea ambientală, și lumina. Datele sunt culese cu ajutorul senzorilor. Senzorii controlează și sistemele de irigație și ventilație. Avantajul pe care îl oferă este economia de timp, modularitatea și posibilitatea de a controla sistemul de la distanță.

  1. BeeByte aduce tehnologia în apicultură oferind soluții hardware și software pentru monitorizarea stupilor și a condițiilor de mediu. Aplicația ajută apicultorii să colecteze date, să le analizeze și să comunice între ei pentru a-și optimiza activitatea și a preveni problemele. BeeByte se adresează mai ales fermelor apicole foarte mari și dă posibilitatea managerilor de stupină să acționeze pro-activ. Nu există pe piață o altă soluție care să integreze toate funcționalitățile pe care le oferă aplicația, iar un alt avantaj competitiv al produsului îl reprezintă gradul foarte ridicat de accesibilitate al interfeței cu utilizatorul. Produsul pentru stupine medii și mijlocii este în stadiu finalizat, iar cel pentru stupine mari este în curs de dezvoltare.

  1. Softschool este o soluție completă de management educațional care conectează elevii, autoritățile, părinții și angajatorii și răspunde nevoilor lor de informare și comunicare. Platforma Softschool este structurată în 4 module principale destinate activităților specifice instituțiilor de învățământ. Principalele servicii oferite prin modulele softschool.ro pentru părinți sunt urmatoarele: orarul elevilor, posibilitatea vizualizării online a notelor și a absențelor, notificări prin e-mail și prin SMS cu situatia școlară, grafice cu evoluția elevului, notificari în timp real către părinți prin mail și SMS. Pentru cadre didactice serviciile oferite includ un generator de orar școlar, rapoarte școlare de orice tip, pentru uz intern sau pentru inspectorat, situatii școlare în timp real.

  2. EyeSight aduce o soluție inovativă pentru tratamentul ambliopiei și al strabismului prin intermediul realității virtuale. În prezent, tratamentul acestei afecțiuni se face prin intermediul televizoarelor 3D și al unor sisteme de control a mișcării. Produsul EyeSight propune o soluție mai interactivă și mai stimulantă, similară unei experiențe de gaming. Față de alte soluții de pe piață, produsul este mai versatil – ocupă mai puțin spațiu, este prietenos cu copiii și scade numărul de efecte adverse ale tratamentelor actuale.

  1. Natura Virtuală este un instrument de realitate virtuală care permite vizionarea apartamentelor de închiriat. Produsul vine în întâmpinarea nevoii utilizatorilor de a eficientiza gestionarea timpului. Instrumentul este dedicat și agențiilor imobiliare care își pot reduce costurile prin scăderea numărului de deplasări pe teren și în acelați timp pot oferi o experiență inovativă clienților. Produsul se află în stadiu incipient de dezoltare a funcționalităților de bază.

Innovation Labs 2017 este un program organizat de Tech Lounge, Simplon, Asociatia Calemis, Fundația Comunitară Sibiu și Rosenc cu sprijinul unor parteneri privați, precum și The Romanian-American Foundation, parteneri și universități.

by -
0 35
sursa foto maynoothuniversity.ie

Un profesor de la University College din Dublin și de la universitatea Notre Dame primește în această săptămână titlul de Doctor Honoris Causa al unei universități din Cluj.

E vorba de profesorul universitar Declan Kiberd, rofesor la University College Dublin și la Universitatea Notre Dame, ce primește distincția de la universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, joi la ora 11. Ceremonia e programată în Aula Magna a universității iar titlul este acordat în urma propunerii formulate de reprezentanţii Facultăţii de Litere din cadrul universității pentru „contribuția remarcabilă la dezvoltarea științei despre literatură și dezbaterile contemporane asupra literaturii și culturii, pentru sprijinul academic însuflețitor oferit Studiilor irlandeze la Universitatea Babeș-Bolyai”.

by -
0 767

CFR-ul a pierdut primul meci din 2017 pe terenul Stelei, dar a irosit câteva ocazii mari de gol. La 0-0, Păun a scăpat singur spre poartă, dar și-a prelungit mingea, iar Niță a ieșit oportun din poartă și l-a blocat.

Formația clujeană a pierdut primul meci din play-off, încasând primul gol în minutul 85, de la Harlem Gnohere, iar în prelungiri Ovidiu Popescu a marcat un golazo din lovitură liberă.

Finalul partidei l-a găsit pe Alexandru Păun cu capul plecat. În fața microfoanelor, mijlocașul CFR-ului și-a exprimat nemulțumirea pentru prestația avută. În minutul 61, a scăpat singur spre poartă. În stânga lui se demarcase și Bud. Era o situație de 2 contra 1, ideală pentru CFR, însă Păun și-a prelungit mingea aiurea. “Îmi cer scuze față de fanii noștri,îmi pare rău de colegi, de suporteri, de antrenori. Dacă nu ratam acea ocazie, poate altul era rezultatul acestui meci. Am ratat nepermis. Cred, totuși, că ne putem lupta la titlu în continuare și acum ne vom gândi doar la meciul cu Astra din etapa următoare”, a declarat jucătorul la finalul partidei.

Păun a început sezon ca titular, dar apoi și-a pierdut locul în primul 11. De câteva etape, Miriuță îl titularizează, jucătorul marcând și două goluri.

 

sursa foto: Alin Tișe (Facebook)

Prezența lui Cătălin Predoiu la ședința Biroului Politic Județean al PNL Cluj este un prim semn că acesta se bucură de sprijinul taberei Boc-Buda-Tișe, pentru alegerile generale din 17 iunie. Sigur, vechii liberali clujeni au anunțat deja că se pregătesc să-l primească în vizită și pe Ludovic Orban (contracandidatul lui Predoiu), numai că decizia privind impunerea noului președinte la nivelul PNL se va lua, oricum, tot de către grupuarea care gravitează în jurul lui Klaus Iohannis. Astfel, e de așteptat ca în perioada următoare să apară și cel de-al treilea candidat la șefia PNL, cel care, cel mai probabil va și câștiga alegerile, aflându-se sub girul prezidențial – spun sursele Actualdecluj.ro

Într-o echipă cu Predoiu, liderii liberali clujeni ar câștiga mai mult  teren în politica centrală, având în vedere relațiile de susținere și amiciție avute atât cu Emil Boc cât și cu Alin Tișe. Însă, chiar dacă Predoiu nu va câștiga alegerile din 17 iunie, PNL Cluj va avea oricum asigurat un loc de prim-vicepreședinte la nivel central, având în vedere rezultatele electorale obținute la alegerile din iunie și decembrie, 2016. De altfel, acest lucru a fost negociat la ultimul Consiliu derulat la nivel central, iar Predoiu n-a făcut decât să le confirme încă o dată liberalilor clujeni că vor putea miza pe unul dintre cele patru mandate de prim-vicepreședinte.

În baza acestui argument, calculele la Cluj par să fie deja făcute. Actualul președinte al Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, va candida  la nivel național pentru obținerea unui mandat de prim-vicepreședinte. Daniel Buda ar urma să câștige un nou mandat la nivelul organizației județene a PNL. La nivelul organizației municipale este anunțat același Dan Tarcea (viceprimarul care vine din tabăra veche a liberalilor, dar care n-a avut nicio rezervă să se tranforme în obedientul din ograda lui Emil Boc).

Când sunt alegerile la nivelul PNL Cluj

În cadrul Biroului Politic al PNL Cluj (întrunit vineri) s-a stabilit ca alegerile interne să aibă loc în 23 aprilie (la nivelul organizației județene) și în 19 aprilie (la nivelul organizației municipale).  După alegerea noii conduceri, se vor forma și listele cu delegați pentru alegerile generale, programate în 17 iunie.

by -
0 120

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și-a trimis o echipă la o competiție internațională de matematică, iar rezultatele au fost excelente.

Concursul propriu-zis a fost o singură probă, pe durata a 5 ore, timp oferit pentru soluționarea a patru probleme selectate de un juriu. 6 studenți au făcut parte din delegația Universității Tehnice la Olimpiada Internațională Studențească de matematică SEEMOUS 2017 (South Eastern European Mathematical Olympiad for University Students), desfășurată în perioada 28 februarie – 5 martie , la Ohrid, in Macedonia)

Toți au luat medalii:
– două medalii de argint obținute de studenții Cristian Dorel Bud (anul II AC) și Vlad-Cristian Brînzaș (anul I AC);
– patru medalii de bronz obținute de studenții Claudiu Adrian Mihali (anul I AC), Vasile Lup (anul I AC), Robert-Paul Helmer (anul I AC) și Paul Astalaș (anul II AC)
Echipa olimpică  este pregătită de Mircea Dan Rus și Vasile Pop, cadre didactice din cadrul Departamentului de Matematică al Universității Tehnice din Cluj-Napoca.

La competiție au participat 18 echipe cu un număr de 84 concurenți.

foto: utcn/facebook