Arhiva zilnicăMar 5, 2017

by -
0 433

Cu un început de sezon plin de incertitudini, cu depunctări și multe probleme, CFR-ul surprinde și obține o calificare în play-off după o victorie cu liderul campionatului.

Trupa lui Miriuță face cum face și e mereu în picioare. Fosta campioană își anunță revenirea în prim-plan odată cu ieșirea din insolvență, preconizată săptămâna viitoare (DETALII). Iar pe plan fotbalistic, CFR-ul o duce la fel de bine după 1-0 cu Viitorul lui Hagi, liderul campionatului.

Nouvier și Bud au irosit primele două ocazii de gol, anunțând o seară perfectă în Gruia. Francezul l-a lansat ideal pe Deac, iar fostul internațional a deschis scorul cu un golazo, un lob perfect trimis peste Buzbuchi care s-a oprit în vinclu (21). Echipa lui Miriuță a forțat desprinderea pe tabelă, iar Andrei Mureșan putea închide meciul înainte de pauză, dar a fost blocat din doar câțiva metri.
Hagi a făcut două schimbări la pauză, a încercat să revină, dar CFR-ul a închis toate spațiile spre poarta lui Mincă. Deși o formație ofensivă, cu un joc plăcut de obicei, Viitorul s-a blocat complet în Gruia, la fel ca și tabela de scor, la 1-0.

Trei puncte mari pentru CFR sinonime cu calificarea în play-off, unde va intra de pe locul 3. În acest moment, după înjumătățire, CFR-ul va avea 22 de puncte, în timp ce Viitorul. care e pe 1, are 26 de puncte.

Se bat la titlu

Echipa lui Miriuță se va lupta pentru locul 1. “De-aici se poate întâmpla orice, dacă suntem atenți. Îi felicit pe băieți, au un mare merit, au caracter, sunt fantastici”, a spus antrenorul clujenilor. Pe parcursul acestui sezon CFR-ul le-a învins atât pe Astra, campioana României, cât și pe Steaua – vicecampioana. Clujenii au stabilitate financiară, sunt cu salariile la zi, iar viitorul clubului pare trasat. Investiții majore, transferuri importante și participarea în cupele europene.

Echipele de start:

CFR Cluj: Mincă – Tiago Lopes, Larie, A. Mureșan, Camora – Deac, Gomelt – Omrani, Păun, Nouvier – Bud

Antrenor: Vasile Miriuță

Viitorul: Buzbuchi – Rădoi, Țîru, Hodorogea, Boli – Benzar, Nedelcu, Purece – A. Chițu, V. Morar, Fl. Coman.

Antrenor: Gheorghe Hagi

CLASAMENT

1. Viitorul 26p
2. Steaua 24p
3. CFR Cluj 22p
4. CS U Craiova 22p
5. Dinamo 21p
6. Astra* 21p

 

Strategia Consiliului Județean Cluj de a-și transforma unele regii în societăți comerciale se dovedește un fiasco, având în vedere că acestea n-au reușit să se mențină în piață mai mult de trei, patru ani. Prima care a intrat în procedură de faliment este societatea Cluj Arena, administrația județeană fiind nevoită să-și însușească (prin intermediul unei Direcții), activitatea de întreținere a stadionului. Tot cu falimentul se confruntă, în prezent, și Societatea de Pază și Protecție, iar situația în acest caz este cu mult mai critică, având în vedere că peste 150 de oameni riscă să rămâne fără locuri de muncă. Administrația județeană nu-și va putea permite să-și lărgească organigrama cu un asemenea număr de angajați, după modelul aplicat deja la Cluj Arena.

Cum s-a ajuns aici?

Câțiva angajați ai societății de Pază și Protecție s-au prezentat în plenul Consiliului Județean, solicitând sprijinul acestei instituții, care de altfel este acționarul majoritar al societății: “Majoritatea dintre noi lucrăm în cadrul acestei societăți de 15, 20 de ani, încă de pe vremea când a debutat ca structură a Gardienilor Publici. Vă dați seama, noi avem vârste de 40, 50 de ani, cine ne mai angajează acum?” s-au plâns oamenii (foto jos).

17078457_1236871133014936_1321254534_n

Pentru a le oferi oamenilor un dram de încredere, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, le-a promis că va avea în vedere posibilitatea ca activitatea societății să fie preluată de instituția pe care o coordonează, însă, a avut grijă să sublinieze și că bugetul nu prea permite lucrul acesta.

Tișe a uitat să mai menționeze că ideea privind transformarea acestei regii de pază, în societatea comercială, i-a aparținut chiar lui, în mandatul său anterior de lider al Consiliului Județean. La acea vreme, regia avea și mai mulți angajați (peste 250), și era considerată o povară bugetară, deși aceasta avea pe rol suficiente contracte care să-i asigure funcționalitatea. Sigur, o bună parte dintre serviciile de pază prestate de această regie vizau instituțiile aflate în subordinea Consiliului Județean. Existau, însă, și contracte cu diferite structuri private.

După ce Consiliul Județean a decis să transforme această regie în societate comercială, au venit și primele lovituri. Concret, din noua postură, Societății de Pază și Protecție i-a revenit obligația de a participa la licitații inclusiv pentru serviciile de pază pe care, până la acel moment, le obținuse de la Consiliul Județean prin încredințare directă. Evident că din pricina structurii stufoase de personal, a managementului defectuos, societatea a pierdut contractele de bază, în mod ciudat, chiar și pe cel de pază în incinta instituției Consiliului Județean.

Chiar dacă a funcționat pe avarie în ultimii ani, personalul de bază fiind mult redus, Societatea de Pază și Protecție a continuat să fie o vacă de muls pentru clientela politică. După plecarea lui Alin Tișe de la Consiliul Județean, în 2012, a urmat rândul USL-ului (liberalul Horea Uioreanu – președinte și social-democratul Ioan Oleleu – vicepreședinte). Aceștia și-au impus oamenii pe post de manageri, înlăturând-o pe cea care deținuse anterior funcția de director.  Societatea n-a reușit, însă, să se redreseze, dimpotrivă. Ulterior, un fost consilier județean, Axente Husar – care devenise un fel de amic al celui care devenise președinte al Consiliului Județean (Mihai Seplecan) – a fost numit administrator în cadrul acestei societăți. În afara faptului că societatea i-a plătit salariul de peste 4000 de lei lui Husar, nu s-a petrecut vreo îmbunătățire. Acum, firma va intra în procedură de insolvență, a anunțat conducerea.

 

by -
0 123

O mână de oameni s-a strâns în Piața Unirii la ora anunțată (18.00), în centrul Clujului. Alături de căsuţele instalate de Mărţişor, lângă vestigiile arheologice, se adună semnături pentru susținerea Proclamației de la Timișoara.

S-au strâns, potrivit celor care centralizează listele, peste 600 de semnături. Oamenii poartă insigne cu însemnul “#rezist.” Câțiva manifestanți au și steaguri naționale. Printre aceștia, în Piaţa Unirii apar și grupuri de turiști – a sosit primăvara, deci şi vizitatorii. Unui străin i se explică, în engleză, cum stă treaba cu ordonanţele. Piața e populata cu căsuțe în care se vând mărișoare, plăcinte, flori, păpuși sau brânză.

protest

Oamenii socializează, se consultă, alții semnează proclamația. Sunt câteva zeci de cetățeni adunați în centrul orașului.

Sunt pregătite liste şi apar câteva pancarte.

protest4

protest3

protestatari

După ora 19.00 (oră tradiţională de protest), se mai adună lumea. Protestatarii au făcut şi obişnuita plimbare prin centru. S-a scandat “Justiţie, Nu corupţie!”, “Hoţii” sau “Uniţi, salvăm toată România”.

protest mic captura

Titlul evenimentului lansat pe Facebook de gruparea Corupţia Ucide pentru protestul de la Cluj din 5 martie este: “Susţinem DNA. Vrem depolitizarea insituţiilor”. Ulterior, organizatorii au propus un sondaj de opinie printre cei interesaţi. “În urma unor discuţii, am ajuns ieri, un grup de protestatari din Cluj, la concluzia că a susţine o instituţie e ca şi cum ai da un cec în alb. Susţinem lupta anticoruptie, oriunde se dă pe bune. Meritele DNA-ului, în acest demers, sunt, desigur, de necontestat şi ne dorim ca pe viitor, cât mai multe instituţii să îşi vadă, în mod cât mai imparţial, de treaba”, susţineau reprezentanţii mişcării Corupţia Ucide. Totuşi, protestatarii de la Cluj au vrut să clarifice lucrurile. Aşa că le-au cerut celor care ies în stradă să spună de ce o fac. Dintre temele propuse, cei mai mulţi au spus că vor să ceară demisiile preşedinţilor din parlament, Liviu Dragnea şi Călin Popescu. De asemenea, mulţi dintre cei care au votat au optat pentru a cere adoptarea ordonanţei managerilor de spitale, OUG nr. 79/2016, “care contine masuri anti-coruptie de bază”.

by -
0 1510
foto: jurnalul.ro/ Dan Marinescu/Intact Images

Așa cum actualdecluj.ro a anunțat, CFR-ul iese din insolvență, iar obiectivele clubului se vor schimba. Se anunță o nouă eră fructuoasă la formația din Gruia.

Vineri, conturile clubului au încasat nu mai puțin de 24 de milioane de lei, adică 5,3 milioane de euro. Clubul a făcut deja o sumedenie de plăți din tabelul creditorilor, iar de luni va demara cu toată puterea întreg mecanismul ieșirii din insolvență.

Omul aflat în spatele tranzacției este Abris Lelbach, un milionar care a fost implicat și este și în prezent  la clubul Werder Bremen, din Germania. Potrivit gsp.ro, el are afaceri în industrie şi energie. Marian Băgăcean, cel care a ieșit public, susținând că e noul acționar majoritar, ar fi, de fapt, un simplu contabil al omului de afaceri din Germania.

 

Soarta ardelenilor e în mâna judecătorului sindic, care va da un verdict la termenul de vineri, 10 martie.

Președintele clujenilor, Iuliu Mureșan, a precizat că situația CFR-ului este diferită de cea de la Dinamo, care a ieșit din insolvență în septembrie 2015 și, deși era clasată pe un loc de cupe europene, nu a primit acceptul UEFA pentru a putea să joace în competițiile continentale în sezonul 2016-2017.

“Pentru noi, meciul cu Viitorul e foarte important, trebuie cel puțin un punct sau toate cele 3, n-avem voie să pierdem. Ar fi o mare pierdere să ratăm calificarea în play-off, o dezamăgire pentru toată lumea. Am pierde niște bani importanți din televizări și poate și posibilitatea de a juca în cupele europene. Avem o speranță pe acest plan. La noi e altă situație față de ce a fost la Dinamo. Cred că avem o șansă bună, dacă vom juca în play-off, și vom încheia pe un loc care să ne permită acest lucru”, a declarat Iuliu Mureșan, în cadrul emisiunii “Digi Sport Matinal”.

“S-au achitat toate sumele. Instanța sper că se va pronunța favorabil, dacă nu mai avem datorii la nimeni. Depindem de o semnătură. Pe 10 martie aveam termen la insolvență. Luni depunem cererea de ieșire din insolvență, în mod normal judecătorul sindic o va aproba, pentru că nu are motiv să nu o aprobe”, a mai spus președintele lui CFR Cluj.

Potrivit regulilor UEFA, echipele participante în cupele europene trebuie să fie ieșite din insolvență cu 12 luni înaintea termenului limită pentru depunerea dosarului pentru participare. Potrivit acestor prevederi, dacă CFR Cluj iese acum din insolvență, va putea juca în Europa începând cu sezonul 2018-2019, dacă la finalul acelei stagiuni de Liga 1 va ocupa un loc eligibil.

EXCLUSIV CFR devine din nou o forță. Suma colosală care i-a intrat în conturi

Sursa foto: Balul Operei

Balul Operei a adus sâmbătă seara pe scenă muzica uşoară românească, scrie Ziua de Cluj. Au fost prezenţi la eveniment oameni de afaceri, universitari, dascăli, figuri mondene şi şefi de instituţii, menţionează Adevărul, dar au lipsit câţiva premianţi dintre reprezentanţii de top ai universităţilor, după cum scrie MuzicaInstantelor.ro. Balul Operei din Cluj a bifat în acest an un sfert de secol de la prima ediție

Au interpretat soliştii Tiberius Simu, Cristi Mogoşan, Hector Lopez, Florin Estefan, Camelia Crişan (Vocea României 2016) şi Axenia Şova, alături de Orchestra Operei Naţionale Române Cluj-Napoca. S-au auzit melodii din repertoriul unor mari artişti autohtoni precum Angelea Similea, Corina Chiriac, Dan Spătaru, Gabriel Cotabiţă sau Aurelian Andreescu. Pe scenă a urcat şi formaţia Holograf. Balul Operei a împărţit şi premii, enumeră Ziua de Cluj: Trofeele “Lya Hubic” au fost înmânate de Florin Estefan oamenilor de cultură: Sabin Pautza – compozitor şi dirijor, Ioan Dorin Coşeriu – maestru de balet, Anca Mihuţ – cadru didactic la Academia de Muzică Gheorghe Dima, dirijorului Gabriel Bebeşelea şi sopranei – Kirkosa Julia. Directorul Operei Române a primit premiul “Alexandru Fărcaş”. Profesorul universitar Ioan Sbârciu a decernat premiul “Mecena” omului de afaceri Ştefan Gadola. Distincţiile “Emblemă de Cluj” au mers către universităţile “Babeş-Bolyai”, de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, de Artă şi Design şi Universităţii Tehnice, dar şi către Transylvania College, Revista de Cultură Urbană – Oraşul, Spitalului Clinic de Recuperare şi Diesel Club&Events. Academicienii Ioan Aurel Pop şi Ionel Haiduc au înmânat titlurile de “Senior al Cetăţii” preşedintelui Comitetului Paralimpic din România Sally Wood Lamont, artistului fotograf Szabo Tamas, scriitorului Cornel Udrea, şefului Clinicii de Urologie din cadrul Spitalului Clinic Municipal Clujana – medicul Ioan Coman, şeful Clinicii de Chirurgie III prof.univ.dr. Cornel Iancu şi preşedintelui Băncii Transilvania Horia Ciorcilă. Rectorul UBB, Ioan Aurel Pop a primit medalia “Spiritus Mentor”. Profesorii universitari Ioan Sbârciu şi Elena Basso Stănescu au oferit trofeele “Moda Cum Laude” jurnalistului de modă Liana Martin, designerului vestimentar şi profesor UAD Lucian Broscăţean şi Monicăi Miko, director Transilvania Fashion.

Citiţi ştirea integrală AICI

Au fost prezenţi la eveniment oameni de afaceri, universitari, dascăli, figuri mondene, şefi de instituţii, scrie Adevărul.
Istoricul Ioan Aurel Pop, rectorul UBB a lipsit motivat (nuntă în familie) şi i-a privat pe organizatori de momentul culminant al înmânării distincţiei supreme Spiritus Mentor, care îi era adresat, potrivit portalului MuzicaInstanţelor. Absenţa lui Aurel Pop a fost scoasă în evidenţă şi de lipsa rectorilor altor universităţi de top, UMF şi Universitatea Tehnică, care şi-au ridicat distincţiile prin reprezentanţi. Ştirea AICIClujenii au avut un mesaj inedit pentru premierul Sorin Grindeanu, cu această ocazie, după ce producătorul evenimentului, Matei Miko a confirmat că l-a invitat pe demnitar la Balul Operei:

Sursa foto: Salina Turda Durgau

Salina Truda, spectaculoasa fostă mină de sare – cu ape subterane şi lumini atârnând la adâncimi de zeci de metri, vizibile din lift panormaic – a depăşit anul trecut 600.000 de vizitatori, potrivit datelor oferite de administratori. A devenit, astfel, cel mai vizitat obiectiv din România, depăşind Castelul Bran, spune conducerea Salinei Turda. Drumurile până acolo sunt încă pline de hârtoape, în timp ce se desenează proiectele de extindere (pentru redeschiderea altor spaţii) şi se fac planuri de investiţii viitoare. Dar v-aţi întrebat cum arăta populara destinaţie turistică pe vremea când aici coborai nu ca să faci poze, ci ca să munceşti? Vă prezentăm câteva poveşti, spuse de un ghid al locului, poveşti despre vremurile când mina nu era una turistică, ci una de sare: acum se coboară cu smartphone-ul, atunci cu dalta, ciocanul şi târnăcopul.
20170223_110837

 

În primul an de după redeschidere şi renovare, la Salina Turda au venit 200.000 vizitatori. De atunci, numărul celor interesaţi de destinaţia clujeană a crescut constant, ajungând acum la peste 600.000. Dintre ei, aproape 40% sunt străini, arată datele administratorilor. Mai sunt multe de făcut: inclusiv drumuri, pe care primarul le promite, dar şi lucrări de extindere (în subteran auzi deja zgomote de lucru, pentru alte spaţii vecine). „Nu pot lucra minerii aşa mult în salină. Sarea e bună pentru căile respiratorii. Dar ce e mult strică”, explică ghidul ritmul de lucrări.

În subteran, gata pentru privirile oaspeţilor stau câteva vitrine – aici sunt câteva exemple de ustensile folosite în trecut la muncă. Şi un altar din sare. Aici era „sala de apel”. „Ziua începea de aici. Muncitorii îşi luau uneltele şi coborau în salină”, spune ghidul Lovasz Attila, indicând înspre un sac confecţionat din piele de bivol, material ales datorită rezistenţei sale, care putea face faţă greutăţii sării. În spatele unei alte vitrine, ascunse în firida de sare, stau nişte figuri sfinte.

 

20170223_112218

 

„De fiecare dată când coborau şi urcau din salină, muncitorii se rugau la altarul făcut din sare. O dată pe săptămână se ţinea şi o slujbă aici, unde veneau nu doar muncitorii, ci şi bogaţii, nobilii din zona Turda. Pentru ei s-a amenajat o intrare separată şi s-a construit o scară specială. Era folosită doar de bogaţi, de aceea se numeşte Scara bogaţilor”, explică ghidul. Lemn de 300 de ani.

 

Tot acolo, în subteran, o bătrână maşinărie, construită cu bucăţi din lemn, se odihneşte în aerul sărat al subteranelor de salină.

20170223_111755

 

Pare paşnică, dar de funcţionarea ei se leagă o poveste cu final trist. „Maşina era acţionată de cai şi are patru mânere. Se învârtea în ambele direcţii, funia trecea prin tunele, iar un sistem de scripeţi transforma mişcarea orizontală în una verticală: un sac cobora, altul urca. Pe atunci nu era electricitate şi, din păcate, după prima săptămână de lucru aici caii orbeau; după şase luni deveneau aşa de slabi, încât nu mai aveau putere să acţioneze această maşinărie”, spune Lovasz, adăugând că sute de cai şi-au pierdut viaţa în subteran.

„Accidente umane nu s-au produs în salină, a fost făcută în aşa fel încât să nu se prăbuşească, gaze nu sunt, deci nu a avut loc nicio explozie în minele de sare”, spune ghidul. Chiar şi aşa, mina mai are un moment întunecat în istorie, povesteşte acesta. „Cam pe la 1500, a fost o răscoală a minerilor, s-au împotrivit conducătorilor salinei şi au fost spânzuraţi. Dealul acela Dăbăcău, din zona unde coborâţi spre Turda şi vedeţi deja oraşul, de aceea se numeşte Dăbăcău: acolo au avut loc execuţii prin spânzurare. A fost un eveniment special în istoria salinei, după aceea nu s-a mai întâmplat o astfel de răscoală”, spune Lovasz. Referinţele istorice spun că “Dealul Spânzuraților” din cartierul Turda Nouă amintește locul unde au fost spânzurați 9 dintre participanții la Răscoala de la Bobâlna originari din zona Turda.

Motivele de revoltă – salarii mici şi condiţii grele de muncă – sunt menţionate în istoria Salieni. „În salina de la Turda, la fel ca în toate salinele din Transilvania, nu s-a folosit niciodată munca lucrătorilor privaţi de libertate ca urmare a unor condamnări de orice fel. Sarea a fost exploatată de oameni liberi, a căror angajare se făcea pe o perioadă de un an, contractul fiind încheiat la 7 ianuarie. Salariul unui tăietor de sare era de 12 florini pe an. Tăietorii de sare mai primeau toţi împreună, la cele patru sărbători (Crăciun, Paşte, Rusalii şi Ziua tuturor sfinţilor), un butoi de vin, un bou şi 100 de pâini. Uneori boul era răscumpărat cu 4 florini iar pâinea cu doi florini. Analizând documentele istorice se poate observa că “sâmbria” unui muncitor zilier în agricultură era mai mare decât salariul acordat unui lucrător la ocnă pentru aceeaşi perioadă. Condiţiile grele de muncă şi salariile mici au determinat ca minerii de la ocnele de sare de la Turda să participe, alături de ortacii din alte exploatări, la toate mişcările de protest derulate de-a lungul secolelor”, scrie în istoria salinei.

Din trecut:

Muncitori cu echipament, 1894. Sursa foto: Salina Turda
Muncitori cu echipament, 1894. Sursa foto: Salina Turda
Mina de la Turda -1931 (foto I. Fussy). Sursa foto: Salina Turda
Mina de la Turda -1931 (foto I. Fussy). Sursa foto: Salina Turda

Şi, acum, din nou în prezent, când aici nu mai au loc proteste, ci tururi ghidate, dar şi competiţii sportive sau spectacole. O vizită virtuală cu liftul panoramic:

Conform portalului Turistcenter.ro, un clasament din august 2016 al celor mai vizitate obiective turistice din România de către străini arăta în felul următor: bisericile fortificate din Transilvania, Delta Dunării, Bucureşti, Salina Turda, Castelul Bran. Aşadar, şi în acest top Salina ocupă cea mai bună poziţie dacă luăm în considerare obiective individuale, nu regiuni sau oraşe în întregine.

by -
0 610

U Cluj a bifat a zecea victorie în zece meciuri de pregătire. Formația lui Marius Popescu a avut sâmbătă parte de cel mai dificil adversar din această iarnă,Olimpia Satu Mare.

Adversara Universității a jucat cu titularii, însă pe teren nu s-a văzut nici o diferență valorică. U, locul 1 în Liga a patra și Olimpia, locul 3 în liga secundă, la un singur punct de locul al doilea care îi asigură promovarea directă.

Universitatea a ratat o ocazie bună în prima repriză, când Salcău a ratat o execuție simplă din 6 metri, după o pasă primită de la Lemac. Takacs a irosit la rândul său o ocazie importantă, în timp ce oaspeții n-au pus mari probleme.  Goga a deschis scorul în repriza secundă, după o serie de schimbări făcute de Marius Popescu.

Senegalezul Seck, un atacant de 19 ani care se află în probe la U Cluj s-a remarcat printr-un joc reușit. N-a greșit aproape nici o minge și are o tehnică bună, reușind golul de 2-0.

Primul “11” aliniat cu Olimpia a arătat astfel:

Pop – Budăcan, Abrudan, Ionescu, Manu – Giurgiu, Rogozan – Takacs, Hațiegan, Salcău – Lemac.

Au mai jucat: Man, Fizeșan, Hîmpea, Potcoavă, Păcurar, Goga, Seck.

“Studenții” vor juca la mijlocul săptămânii viitoare, în devans, primul meci oficial din 2017. Miercuri, cu începere de la ora 15:00, la Baza Sportivă “Dan Anca”, ei vor întâlni formația Viitorul “Mihai Georgescu”, pe care în turul campionatului au învins-o fără probleme, cu scorul de 8-0.

foto: Cristian Cosma