Arhiva zilnicăMar 1, 2017

Șeful Gărzii Forestiere Cluj, Istrate Ștețco (foto sus), a fost numit, zilele trecute, secretar de stat în cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor, în condițiile în care el este acuzat că ar fi închis ochii la mai multe acțiuni de furt de pădure, în zona localităților clujene Stolna – Finișel, și nu numai. Un localnic din satul Stolna (comuna Săvădisla), Ioan Petrișor, se luptă de ani de zile să stopeze furturile de lemn din pădurea deținută de Primărie, însă, nici Garda Forestieră, nici Prefectura și nici justiția nu l-au sprijinit prea mult. Pe Ștețco îl acuză în mod expres că deși l-a înștiințat cu privire la acțiunile localnicilor – care s-ar afla în cârdășie cu pădurarul cantonului respecitv – el nu ar fi consemnat furturile și nici nu ar fi luat vreo măsură împotriva hoților. Primarul din Săvădisla, Tamas Gebe, recunoaște că se fură lemnul din pădure, dar spune că nicidecum la nivelul semnalat de Ioan Petrișor.

Ioan Petrișor (foto jos), localnic din Stolna (comuna Săvădisla) povestește că a început lupta cu hoții de pădure din localitate încă din 2011, și că deși a făcut destule plângeri, existând chiar și un dosar penal pe rolul Tribunalului Militar, lucrurile se mișcă extrem de greu, pentru că localnicii care sunt angrenați în acțiunile de furturi ar fi sprijiniți de la cel mai înalt nivel. Ca dovezi în sprijinul afirmațiilor sale, Ioan Petrișor arată toate plângerile precum și răspunsurile evazive sau incomplete pe care le-a primit de-a lungul timpului de la instituțiile abilitate să intervină și să ia măsuri pentru a stopa furturile.

IMG_4504

Ca să-i închdiă gura, i-au dat foc la materialul cu care intenționa să-și construiască o pensiune

Petrișor susține că în urma sesizărilor pe care le-a făcut, cei învinuiți s-au întors împotriva sa. “În noaptea de 9 mai, 2012, mi-au dat foc la lemnul pe care-l dețineam pe o bucată de teren, la ieșirea din Stolna, unde doream să-mi construiesc o pensiune. Am investit bani mulți ca să-mi construiesc această pensiune și ei mi-au ars tot”, spune Petrișor. El arată că plângerea sa nu a fost soluționată de Poliție, deși știe foarte bine cine sunt făptașii, pentru că a primit amenințări de la ei în repetate rânduri. “Din lipsă de probe, Poliția a închis cazul cu autori necunoscuți și aceasta a fost tot, eu am rămas cu paguba. Problema este că oamenii aceștia nu s-au oprit nici până în ziua de astăzi. Ei fură fără rezerve, pentru că tehnicile lor sunt mascate chiar de către mai marii Gărzii Forestiere”, explică Petrișor. El merge mai departe, subliniind că inclusiv primarul din Săvădisla ar fi mână în mână cu cei câțiva bărbați care fură lemnul din pădure. “Înainte era simplu să fie prinși, pentru că scoteau arborii cu tot cu rădăcină și rămâneau urme adânci. Acum apelează la o metodă mult mai rafinată. Concret, Primăria este cea care dă dispoziție privind exploatarea unei anumite partide. Adică zice, avem nevoie de atâția metri cubi de lemn. Garda Forestieră dă avizul pentru tăierea lemnului, vine și marchează arborii care urmează să fie tăiați, însă, nu se limitează doar la cantitatea prevăzută în procesul verbal, ci marchează o cantitate mult mai mare de masă lemnoasă. În procesul verbal se trece o cantitate mai mică, iar ceea ce rămâne se vinde, evindent, la negru”, a explicat Petrișor Ioan.

Cum se fură

Omul arată că a solicitat in mai multe rânduri să se efectueze reinventarierea partidelor care au fost exploatate, dar că reprezentanții Gărzii Forestiere s-ar fi eschivat. De pildă, anul trecut a solicitat să se efectueze o inspecție la care să participe și el: “Le-am cerut să fiu și eu prezent, dar s-au dus și au făcut inspecția fără mine. Am trimis din nou o notificare la Garda Forestieră și am insistat să vină un alt inspector și să fiu și eu prezent. În decembrie, anul trecut, l-au trimis pe inginerul Iurasciuc Ostap. Împreună am notat 399 de cioate, din care 35 nu aveau amprenta ciocanului de marcat. Grav este că într-o mlaștină, la o distanță de 200 de metri, am mai găsit încă 39 de cioate – fag și carpen (vezi filmulețul de jos – n.red). Practic, acești arbori au fost smulși cu rădăcină, tăiați, iar cioatele s-au aruncat în mlaștină, în speranța că nu vor mai ieși la suprafață. Dar apa a crescut și le-a scos la suprafață. Domnul Iurasciuc a făcut raportul și l-a trimis mai departe. Însă, după cum se poate vedea în documentul de mai jos, șeful Gărzii Forestiere, Istrate Ștețco afirmă că nu se poate identifica de unde provin cioatele respective”. Ioan Petrișor susține că nu s-a lăsat intimidat de răspunsul lui Ștețco și că a insistat să se efectueze noi controale. El face demersuri și în privința deblocării unui dosar aflat pe rolul Tribunalului Militar Cluj, prin care ar fi fost trimis în judecată un jandarm din Stolna, care ar fi fost prins, împruenă cu pădurarul de canton, tot într-o acțiune de furt de lemn.

lemn

 Cum se apără directorul Gărzii Forestiere, proaspăt numit secretar de stat

Istrate Ștețco a ajuns la Garda Forestieră Cluj din Bistrița. De altfel, PSD Bistrița l-a propus și pentru poziția de secretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor. El se arată nemulțumit de declarațiile lui Ioan Petrișor, mai ales acum, că a ajuns în această poziție, însă, nu neagă întru-totul informațiile pe care ni le-a furnizat acesta. “Domnul Petrișor se așteaptă să luăm noi măsuri împotriva hoților, însă noi nu avem astfel de competențe. Noi doar facem controale și transmitem mai departe sesizări. Chiar nu se poate spun despre mine că nu mi-am făcut treaba. Eu am fost cel care în 2015 am furnizat materialul despre localnicii care furau lemn din Pădurea Finișel și care, de altfel, au și fost reținuți” – comentează Ștețco. Despre cazul semnalat de Ioan Petrișor afirmă că s-a făcut expertiză, dar – așa cum reiese și din răspunsul pe care l-a transmis oficial – e multă pădure în zonă, proprietarii sunt mulți și ei, astfel că este imposibil de spus de unde ar proveni cioatele descoperite în mlaștină. Menționăm că Ștețco ocupă acum funcția de secretar de stat, însă, el nu vrea să renunțe la postul de șef al Direcției Forestiere Cluj: “M-am suspendat din funcție, nu am renunțat de tot. Acum trebuie să găsim pe cineva să mă înlocuiască. E dificil, însă, pentru că nu prea vrea nimeni să vină pe acest post”.  Cum de nu vrea nimeni să-i ia locul? Ștețco susține că din pricina responsabilităților multiple, pe care cei din interiorul instituției n-ar prea fi dispuși să și le asume.

Primarul: “Se fură, da, recunosc, dar nu cu camioanele ca în alte locuri”

Primarul Săvădislei, Tamas Gebe, se arată revoltat de faptul că Ioan Petrișor îl acuză că e implicat în furtul de pădure. “Cum să zică așa ceva, adică eu încurajez furtul de pădure? Eu am decis să le dăm oamenilor din sate și bonuri de lemne, ca să aibă o anumită canitate de lemn să se încălzească, să nu fie nevoiți să meargă să fure. Am vrut să fie bine. Și vă rog să me credeți, spre deosebire de alte zone, pădurile noastre arată foarte bine, nu fură nimeni cu camioane, așa cum se speculează. Dar pe noi nu ne întreabă nimeni, doar se scrie că suntem hoți”, s-a lamentat Tamas Gebe.  Despre Ioan Petrișor susține că de fapt acesta ar avea un război personal cu unii dintre localnicii pe care-i acuză de furt, în special cu pădurarul cantonului. “Dacă ei au o problemă, să și-o rezolve între ei, dar nu să mă acuze pe mine că fur. Eu nu pot să spun că nu are și el dreptate, că așa este, se mai fură. Oricât ne-am strădui, nu se poate să stopăm complet acest fenomen. Dar vă spun cu siguranță că la noi nu se fură cu camioanele, ca în alte locuri” .

Cioatele descoperite de Ioan Petrișor, ascunse într-o mlaștină

by -
0 1183

Doi soți germani ce locuiau la Cluj , studení la UMF, au fost declarați indezirabili în România pentru zece ani după ce SRI a descoperit că “derulau activități ce constituie riscuri la adresa securității naționale”.

Doi cetățeni germani au fost declarați indezirabili în România pentru zece ani după o sentință decisă azi de instanța Curții de Apel București. SRI nu a dat publicității numele celor doi, ci doar inițialele – M.B. și N.R. “M.B. și N.R. au intrat în atenția Serviciului nostru în cursul anului 2016, întrucât derulau activități care, potrivit cadrului legal în domeniul antiterorism, constituie riscuri la adresa securității naționale”, arată SRI. “Aceștia au parcurs un proces rapid de (auto)radicalizare și au aderat la ideologia organizației teroriste Daesh, manifestând o predispoziție spre violență. M.B. și N.R. au derulat activități de propagandă și îndoctrinare religioasă, cu scopul atragerii unor coreligionari din România spre ideologia jihadistă. Mai mult, pe parcursul șederii în România, cei doi au prospectat ideea de a călători în Siria, cu scopul de a se alătura Califatului Daesh”. SRI susține că a acționat în scopul prevenirii materializării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, “rezultate din prezenţa şi activităţile desfăşurate pe teritoriul României de către cetăţenii străini”.

Cei doi erau monitorizați de SRI încă de anul trecut. “Urmare a măsurilor specifice întreprinse de către Serviciul Român de Informații în cooperare cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și Inspectoratul General pentru Imigrări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și ca urmare a sesizării Curții de Apel București, de către organele abilitate (…) s-a dispus declararea ca persoane indezirabile pentru România a doi cetățeni germani, M.B. și N.R., unul dintre ei de origine siriană, pentru o perioadă de 10 ani”.
Cei doi, soț și soție, locuiau la Cluj, unde erau studenți la Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie. Bărbatul era originar din Siria.

Garda de Mediu a cerut Inspectoratului de Stat în Construcții Cluj să verifice legalitatea emiterii de către primărie a autorizației de construire pentru plantarea unui hotel cu 4 niveluri în zona istorică a Clujului, pe Avram Iancu nr. 23-25, în locul unor scuaruri care figurau în registrul spațiilor verzi.

Aceasta după ce a fost informată de primărie că peste 1700 de mp de pe Avram Iancu nr.23-25 sunt înregimentați în registrul spațiilor verzi, ca scuar. Garda de Mediu a cerut și verificarea respectării Procentului de Ocupare a Terenului.

Potrivit proiectului care a stat la baza autorizației de construire, suprafața construită la sol este de peste 1000mp, circulațiile pietonale auto 655 mp, circulațiile auto 180 mp, parcări amenajate la sol 37 mp, iar spațiile verzi amenajate de peste 102 mp. Asta înseamnă o parcelă de 2000 de metri pătrați.

ac copacei

Potrivit primăriei, peste 1700 de mp din această parcelă de pe Avram Iancu nr. 23-25 figurează în registrul spațiilor verzi ca scuar.

Capacitatea hotelului autorizat de primărie este de 103 camere, a restaurantului încorporat de 88 de persoane, acesta cuprinzând și trei săli de conferințe cu o capacitate de 351 de persoane. Zona unde a fost autorizat este una protejată.

Garda de Mediu n-a luat încă o decizie, după cum a spus comisarul-șef Marius Triță. Încă așteaptă puncte de vedere de la poliție și Inspecția în Construcții, după cum i-a informat și pe vecinii proiectului imobiliar de pe Avram Iancu în 27 februarie.

 

sursa: Garda de Mediu
sursa: Garda de Mediu

Amintim că de pe parcela respectivă situată pe strada Avram Iancu nr. 23-25, în luna februarie a fost rasă toată vegetația – 33 de copaci care formau fosta grădină a casei conților Bethlen, peste 1200 de mp din zona istorică a orașului plantați cu arbori din Orient despre care se spune că sunt mai vechi decât cei din Grădina Botanică a Clujului. Primăria a autorizat la respectiva adresa în octombrie 2015 un hotel cu două niveluri de subsol, parter, două etaje și două retrase  Vecinii de pe Kogălniceanu nr. 8 (de unde se va face accesul auto către hotel) au reclamat că tăierile sunt ilegale și au cerut autorităților competente din Cluj să ia măsuri.

AICI DETALII PE LARG DESPRE CAZ: S-au tăiat copaci vechi de 300 de ani în centrul Clujului. Primăria: privații “scriu” legea când vine vorba de construirea în centrul istoric

Ce s-a făcut până acum: Poliția a deschis dosar în cazul masacrării copacilor din centrul Clujului. Este infracțiune silvică

Poliția a deschis un dosar de cercetare privind cazul respectiv după ce garda forestieră a spus că este infracțiune silvică – tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate. Aceasta se pedepsește conform Codului Silvic cu închisoarea sau cu amendă contravențională.

 

by -
1 187

Federația Română de Fotbal vinde nu mai puțin de 15.000 de bilete în doar o oră și jumătate, la meciul dintre România și Danemarca, de pe Cluj Arena; toate biletele de la sectorul VIP, de exemplu, au fost vândute. E jumătate din întreaga capacitate a stadionului.

FRF a vândut peste 15.000 de bilete pentru meciul România – Danemarca azi, la o oră și jumătate după ce au fost puse la vânzare online. Stadionul “Cluj Arena” are o capacitate de 30.201 locuri, dar înainte de a se comercializa biletele s-a ținut cont de măsurile de securitate prevăzute de lege, explică federația.

Meciul e programat peste trei săptămâni – în 26 martie, la ora 21.45, dar accesul în stadion e permis de la ora 19.15. E a cincea partidă pe care “tricolorii” o dispută în preliminariile Campionatului Mondial din 2018 din Rusia. Biletele se vând online, pe bilete.frf.ro și bilete.ro, și costă 35 de lei la peluză și 100 de lei la tribunele I și II. Biletele la categoria VIP, cele mai scumpe – 400 și respectiv 500 de lei în funcție de etaj – au fost vândute integral. O persoană poate cumpăra cel mult patru bilete, care sunt nominale.

La ora redactării acestei știri la tribuna I rămăseseră nevândute mai puțin de o mie de locuri. La tribuna a doua mai erau disponibile mai puțin de 700 de bilete.

by -
0 47

O conferință despre trecutul și prezentul Clujului va avea loc la Casa Artelor din Cluj-Napoca în 2 martie, începând cu ora 17.00. Aceasta va fi susținută de academicianul Dumitru Protase sub numele: “Cluj-Napoca, date și retrospective istorice”.

Evenimentul se va derula sub egida Fundației Culturale Carpatica. Galeria Casa Artelor este situată pe B-dul Eroilor nr. 16.

O scurtă introducere privind acest eveniment, mai jos:

17102100_1236112656424117_1633927607_n

17092108_1236112723090777_366298441_n

17101839_1236112683090781_1322649508_n

by -
0 358

Percheziții de amploare la Cluj în această dimineață, când procurorii de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Cluj și ofițeri de poliție judiciară au descins în șapte locuințe din Turda și Florești într-o acțiune ce viza săvârșirea de către mai mulți suspecți a infracțiunilor de trafic de droguri de risc și efectuare de operațiuni cu substanțe psihoactive.

“În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2015-2017 suspecții au procurat din Spania, prin intermediul unei societăți de curierat, droguri de risc, pe care le-au comercializat mai multor consumatori de pe raza municipiilor Turda și Cluj-Napoca”, spun procurorii. La fața locului aceștia au găsit două kilograme de cannabis, 25 de plicuri cu substanțe psihoactive pulverulente, șase plicuri cu substanțe psihoactive vegetale, 155 de plicuri cu urme de substanțe psihoactive vegetale, două cântare, un pistol, 13.300 de lei și 615 euro. Șapte suspecți și nu mai puțin de 35 de martori au fost duși la audieri.

by -
0 188

Grevă japoneză la cele două mini-târguri de mărțișoare din curtea muzeului etnografic și din piața Muzeului, după ce artizanii constituiți într-o asociație ce organiza anual un târg de mărțișoare în piața Unirii au fost alungați din piață de prețurile piperate ale organizatorului din acest an al târgului.

Greva artizanilor a fost una japoneză și a durat două ore, în chiar ultima zi a târgului; prin aceasta, ei vor să atragă atenția asupra faptului că în acest an târgul cu căsuțe organizat în piața Unirii a fost atribuit de Primărie unui întreprinzător ce acum cere prețuri foarte mari pentru închirierea căsuțelor aduse în piață.

revendicari protest targul martisoarelorArtizanii au afișat o listă de revendicări în ceea ce au numit prima grevă a meșteșugarilor: “prin grevă japoneză, cea mai pașnică formă de manifestare care creează disconfort minim, dorim să ne exprimăm dezacordul cu Primăria municipiului Cluj-Napoca privind modul în care a administrat Târgul Mărțișoarelor, oferind unei firme orientate pe profit dreptul de organizare a târgului în piața Unirii, fără a se consulta cu organizațiile profesionale care i-au fost parteneri timp de un deceniu”, se arată în manifest. “Decizia pripită și neanunțată a primăriei i-a defavorizat în mare măsură pe meșteșugarii care s-au pregătit luni bune pentru a oferi vizitatorilor produse de calitate, confecționate manual, dar nu pot participa la târgul din piața Unirii din cauza taxelor enorme sau participă asumându-și un risc financiar care îi poate depăși”.

În aceste condiții meșteșugarii s-au mutat – fie în curtea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, fie în piața Muzeului. Am vorbit cu mai mulți dintre ei și i-am întrebat de ce au protestat. Mălina Mândru e unul dintre artizanii care s-au mutat în curtea Muzeului Etnografic:

În piața Muzeului am vorbit cu Istok Alice, nemulțumită că a rămas cu mare parte din marfă nevândută:

Citește și:

Meșteșug de Cluj. “Băieții în costume ai primarul Boc” au pus la respect comunitatea locală a micilor meșteri. Piața publică nu e de nasul comunității clujene ci e pentru afacerile private

by -
0 74

Fundaţia „Mitropolitul Bartolomeu” doreşte să marcheze spaţiul cultural clujean al acestui început de primăvară printr-un eveniment devenit deja de tradiţie, Concertul de gală al Fundaţiei „Mitropolitul Bartolomeu”, susţinut de Cvartetul Transilvan, al Filarmonicii din Cluj-Napoca: Gabriel Croitoru – vioara I, Nicuşor Silaghi – vioara a II-a, Marius Suărăşan – violă şi Vasile Jucan – violoncel.

Evenimentul va avea loc sâmbătă, 18 martie 2017, de la orele 18.00, la Teatrul Naţional „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca şi va cuprinde 3 momente de referinţă:

– Prefaţa muzicală susţinută de Corala „Psalmodia Transylvanica” dirijată de Pr. Vasile Stanciu,

– Cuvântul invitatului Cristian HADJICULEA, directorul Teatrului Naţional din Iaşi

– Recitalul cameral propriu-zis al Cvartetului Transilvan.

Prin acest moment, Fundaţia „Mitropolitul Bartolomeu” îşi propune să-şi confirme deschiderea ei culturală, dar și să promoveze proiectul generos al acordării de burse tinerilor merituoși, dar lipsiți de posibilități financiare.

Intrarea la concert este liberă

by -
0 92
Sursa foto: Accenture

Un furnizor de servicii IT, companie multinațională cu centre în cinci orașe din România, lucrează la un proiect care vizează integrarea tehnologiilor IoT și inteligență artificială în testarea motocicletelor pentru curse.

Echipele din România nu sunt implicate în acest proiect, spun reprezentanții companiei. Programatorii din companii cu birouri în România lucrează însă și la alte proiecte care implică tehnologiile viitorului: o companie de software a dezvoltate o aplicație care supervizează recuperarea persoanelor cu dizabilități locomotorii. Echipe clujene de programatori şi ingineri lucrează la aparate folosite la diagnosticarea virusului HIV, a cancerului, a bolilor cu transmitere sexuală sau în cercetarea Zika.

Accenture anunță, în cadrul Mobile World Congress, un nou parteneriat cu Ducati Corse, parte a Ducati Motor Holding, lider mondial în producția de motociclete sport, care vizează integrarea tehnologiilor IoT și inteligență artificială în testarea vehiculelor pentru curse MotoGP. Ținta: procesul de testare a motocicletelor de curse ar trebui să fie mai rapid, mai ieftin și mai eficient, spun promotorii proiectului. Accenture Analytics, care este partener digital oficial pentru echipa Ducati care participă în campionatele mondiale MotoGP, a colaborat cu aceasta în ultima perioadă pentru a dezvolta o abordare a testării, bazată pe un motor personalizat de analiză a datelor. “Integrarea tehnologiilor Machine Learning face ca, odată cu creșterea cantității de date care intră în sistem, să se dezvolte și numărul de configurații care sunt disponibile pentru testare, pentru previzionări ale performanței cu o acuratețe mai ridicată. Instrumentele pentru vizualizarea datelor, concepute pentru o experiență de utilizare intuitivă, vor permite inginerilor care se ocupă de testări să interacționeze cu insight-uri, accesându-le în orice moment, pentru a crea o nouă perspectivă asupra configurațiilor și timpilor din curse. Acest lucru va genera mai multe rezultate, de la mai puține sesiuni de testare pe pistă, economisindu-se astfel timp, bani și efortul necesar anterior pentru testare și crearea de motociclete care devin mai inteligente cu fiecare test”, explică reprezentanții companiei.

Accenture este o companie multinațională de consultanță în management, soluții tehnologice și servicii de externalizare a proceselor de afaceri, având circa 394.000 de angajați. Compania a realizat venituri nete de 31,0 miliarde de dolari în anul fiscal care s-a încheiat pe 31 august 2015. Compania are peste 2.000 de angajați în România și centre în București, Timișoara, Cluj-Napoca, Targu Mureș și Iași către companii din domeniile financiar-bancar, telecomunicații, industria auto, producție, bunuri de larg consum și energie.

Ce mai fac programatorii români

O companie cu sediu la Cluj coordonează din România un Centrul Global pentru Tehnologii Avansate – Advanced Technology Group (ATG), unde dezvoltă servicii de Data Analytics, Machine Learning și Artificial Intelligence pentru o serie de clienți internaționali, în special din SUA și Marea Britanie.

Specialiști din Cluj lucrează la proiecte de inteligență artificială

Altran, companie care are birou și la Cluj, e partener principal în proiecte cum este Solar Impulse, construcția și operarea primului avion alimentat exclusiv cu energie solară care a zburat în jurul Pământului.

Previziuni din IT 2017. “La nivel înalt este o presiune foarte mare pe rezultate. La nivel mic este o efervescență îmbucurătoare”

Echipe clujene de programatori şi ingineri lucrează la aparate folosite la diagnosticarea virusului HIV, a cancerului, a bolilor cu transmitere sexuală și, mai nou, în cercetarea Zika, unul dintre aparate fiind folosit de Crucea Roşie Japoneză.

Din lumea tehnologiei: clujenii lucreză la aparate folosite în diagnosticarea virusului HIV, Zika sau a cancerului

O companie de software din Cluj-Napoca a dezvoltate o aplicație care supervizează recuperarea persoanelor cu dizabilități locomotorii.

O companie de software din Cluj e “startup-ul românesc al anului”. Din 200 de nominalizări

by -
0 1273

George se trezește la ora 6 dimineața. Își ia în spate geanta simplă cu cele trei sandvișuri pregătite de mama, ia aubotubuzul și ajunge pe 7 la școală, la liceul Avram Iancu.  Aici va sta până la ora 15:00, după care o va lua pe jos spre Parcul Babeș, pentru că de la ora 16:00 va avea antrenament.  După o sesiune teribilă de alergări, va intra în sală și după 3 ore legate, uneori chiar 4, se va întoarce spre casă.

Uneori ajunge la ora 20:00. Stă să cadă din picioare de oboseală, dar are de făcut teme. Și le face, iar la 22:00 se pune la culcare. Programul acesta pare că ține o eternitate. Adolescentul își anunță apoi mama că renunță la fotbal. “Nu mai pot, gata.” Dar gândul ăsta ce-i testează limitele îi trece pe dimineață. La 7 e la școală, iar la 16:00 la teren, în parc sau pe zgură.

George e abia la început.

În 2017, George Florescu e își trăiește ultima parte a carierei. A tras mereu de el, așa cum o făcea în copilărie. E un fotbalist împlinit, un familist convins. Și un sac de box pentru jurnaliștii de sport din România. Unul dintre cei mai contestați jucători de la echipa Națională alături de un alt clujean, Răzvan Cociș. Cociș a fost omul lui Pițurcă, Florescu omul lui Răzvan Lucescu. L-am provocat la un interviu pe fotbalistul care evolueză în prezent în Cipru, la Omonia Nicosia.

– Cum e viața la temperaturi de peste 20 de grade?

– E ok. Problema e vara, când temperaturile ajung și pe la 50 de grade. Viața e foarte liniștită aici, sunt cu familia, copiii mei sunt aici și toți ne simțim super bine.

– Cât mai rămâi în Cipru?

– Un an, poate doi, apoi trag acasă, trag spre Cluj. Am vorbit și cu Neluțu Sabău, mi-a spus ce vrea să facă la Universitatea. I-am zis că mai am contract aici, iar în proporție mare îmi vor propune prelungirea pentru că mi-am făcut treaba destul de bine aici. Deocamdată mă simt forte bine fizic, cred că pot să mai duc încă un an-doi la un nivel mai ridicat. Am 32 de ani, dar corpul meu se simte mult mai tânăr.

Familia Florescu, o familie fericită
Familia Florescu, o familie fericită

– Ai un băiat, Antonio. Îl vei îndruma spre fotbal?

– Vom încerca să-l ducem peste tot până când va fi el în măsură să aleagă ce îi place. Acum merge la fotbal aici, la o grupă specială pentru cei mici. O face pentru distracție, dar e nevoie și de puțină disciplină. Fetița e la grădiniță.

– George Florescu face o retrospectivă a carierei sale. Cum ar caracteriza-o?

– Cu de toate, cu bune, cu mai puțin bune, cu reușite, dar și cu eșecuri. Cu realizări dar și cu neîmpliniri. Dar lucrurile frumoase le păstrez în suflet, sunt mai ușor de memorat. Eu mă simt împlinit, sincer. Am jucat foarte mult în străinătate, am jucat și în România și peste toate celelalte, sunt mândru că am jucat în echipa națională. Ăsta a fost un vis împlinit pentru mine. Și dincolo de toate, am o familie minunată.

“Am avut curajul să refuzăm Steaua, Dinamo sau Rapid.”

– 11 convocări sub tricolor, dar foarte multe critici. Cociș, fostul tău coleg și clujean, a fost, de asemenea foarte contestat. El în perioada Victor Pițurcă, tu în mandatul lui Răzvan Lucescu.

–  Noi am plecat de tineri din România amândoi. Aveam oferte de la toate echipele de top din București. Probabil a fost un șoc pentru toți că am avut curajul să refuzăm Steaua, Dinamo sau Rapid și să plecăm la Tiraspol. Asta a fost decizia noastră. Când am revenit după o perioadă destul de lungă, lumea nu prea ne cunoștea și normal că nu ne lua nimeni apărarea. E foarte ușor să critici să arunci săgeți în oameni simțiți, educați, în persoane care nu caută niciodată scandal. E foarte-foarte ușor…

– Purtai numărul 10 pe tricou. Iar decarii, în accepțiunea clasică, sunt acei fotbaliști care decid un meci prin calitățile lor tehnice, prin execuții fantastice. 

– Așa este. Pot zice că pentru mine a fost o povară. Povara numărului 10, iată, aveți și titlul acestui interviu. Să vă povestesc puțin. Urma debutul meu la echipa națională împotriva Israelului. Intru în vestiar și văd tricoul cu numărul 10 cu numele meu pe el. Ce era să fac, să mă duc să-i zic magazionerului să schimbe numărul, numele? Dar eu aveam un rol definit clar în echipă, mijlocaș central de profil defensiv. Aveam sarcini defensive, acesta era rolul meu în acea tactică gândită în acel moment. Am ieșit la 1-1 într-un meci cu Bosnia și am pierdut cu 2-1 partida. După meci, toată lumea zice de Florescu. Cel mai slab, ce caută la Națională, ce vedeți la el?

“Sigur că nu făcusem un meci grozav cu Bosnia, dar de aici și până la a critica la modul acesta, aproape obscen, e cale lungă. Simțeam că se dărâmă totul în jurul meu”

– Înțeleg că te-a marcat puternic acest moment.

– Nu excesiv, dar din punct de vedere mental am simțit că se dărâmă totul în jurul meu. Se aliaseră toți la posturile tv și prin ziare împotriva lui Florescu. Cum deschideam televizorul, cum deschideam un site, apăreau titluri din astea. A fost extrem de dureros. Sigur că nu făcusem un meci grozav cu Bosnia, dar de aici și până la a critica la modul acesta, aproape obscen, e cale lungă.  Dar eu sunt foarte mândru că am jucat pentru România. Și sunt împăcat cu gândul că am dat totul pe teren și am încercat de fiecare dată să-mi îndeplinesc rolul tactic pe care l-am primit.

– A fost o greșeală să joci cu 10?

– Mi-a dăunat. Vă dau un exemplu: eu vreau să mă fac antrenor după ce îmi închei cariera. Și poate am un portar care-mi vine și spune că vrea numărul 10. Poate e numărul său norocos, poate vrea 10. Eu îi dau numărul. Apoi ce fac, mă duc la el și-i spun să-mi rezolve meciul că poartă 10? Ulterior a venit și Răzvan Lucescu la mine și m-a întrebat dacă voi continua cu 10 pe tricou, că uite, presiune e foarte mare, faci față? Fac. Am trăit o mare dezamăgire cu toată acea perioadă.

– Te-ai simțit abandonat de staff?

– Ei aveau încredere în mine prin faptul că mă băgau să joc, că eram titular. Poate așteptam mai multă susținere publică, la o conferință, la o intervenție media, nu știu. Eu rămân cu mulțumirea de a fi jucat pentru România. Pentru asta am tras de la 10 ani, de când m-am apucat de fotbal. Și toată cariera mea, cu două mici excepții, am fost titular la echipele la care am jucat. Oamenii obișnuiesc să se uite la o emisiune unde vin așa zișii specialiști și dacă unul spune că ești cioara neagră, oamenii asta cred, sunt foarte ușor influențabili. Mi-ar fi plăcut să mă apere cineva.

– Să continuăm cu  numărul 10. Ai jucat cu el la națională, dar în perioada junioratului erai un fotbalist ofensiv. Cum ai ajuns din atacant/mijlocaș de atac , un “închizător”?

– Când aveam 16-17 ani jucam atacant și marcam chiar destul de mușlt. Am început în grupa lui Mircea Cojocaru la U Cluj, jucam un 4-4-2 sau 3-5-2 și evoluam cu Codreanu în față. Când a venit Dan Anca, Dumnezeu să-l Odihnească, am jucat tot atacant. În B, la 18 ani, jucasem vreo 11 meciuri și aveam 9 goluri. Dar cel care mi-a schimbat postul e Neluțu Sabău.

– De ce? Mai ales că, după cum recunoști, aveai și “lipici la gol”, ca să folosim un clișeu.

– Eram șase sau șapte atacanți în echipă, iar Sabău voia să bage cât mai mulți tineri de valoare. Trebuia să reinventeze anumiți jucători ca să joace toată lumea. Așa am fost coborât și eu la mijloc. Eram eu, Codreanu, Jula, Szekely, Goga, Cociș și Costea, toți atacanți. Unde să jucăm ? Jula chiar mai evolua uneori fundaș central, că avea fizic. Costea a fost retras în banda dreaptă, eu la mijloc. Și până la urmă, a fost o mutare câștigătoare. Eram o generație bună,am fost și campioni naționali de tineret, iar Mircea Cojocaru și Ioan Ovidiu Sabău ne-au ajutat foarte mult. Cristi Pojar, de asemenea. Le mulțumesc pe această cale. La un moment dat, Pojar mă înnebunea cu antrenamentele lui.

– În ce sens?

– Eu intrasem la liceu pe clasa a 9-a, la Avram Iancu. Mă trezeam dimineața, îmi luam o geantă cu două rânduri de echipamente, cu manualele școlare și caietele, cu sandvișurile de acasă și mergeam la ore. După ore mergeam în Babeș la antrenament, iar apoi făceam separat antrenament în sala de forță cu Cristi Pojar. Nea Mircea Cojocaru mă trimisese la Pojar ca să pună forță pe mine, dar după vreo trei săptămâni din astea, am zis că mă las. Am ajuns acasă, mi-am aruncat geanta de voaiaj și i-am zis mamei mele să meargă ea, de-o vrea, la fotbal, că eu nu mai pot.

– Și totuși, n-ai renunțat.

– Bine, vorbeam și eu să mă aflu în treabă. Dar eram ostenit, pe cuvânt. Ajungeam la 8 seara acasă, aveam de învățat pentru a doua zi, trebuia să-mi fac temele și aveam și antrenamente. Eram rupt, cedasem. Mama m-a încurajat. În plus, fotbalul era viața mea. Făceam antrenamente pe zgură, pe smocuri de iarbă, în sală, astea erau condițiile de atunci. Dar am avut șansa să am oameni care să mă sfătuiască și am încercat mereu să le urmez sfaturile.

– Și cum te-ai împăcat și cu școala și cu fotbalul?

– Pe clasa a zecea nu mai mergea treaba. Eu făceam deja antrenamente cu echipa mare, iar astea erau dimineața când aveam și ore. Lipseam, dar nu puteam să tot lipsesc. Eram și la un liceu foarte bun, dar am ajuns apoi la un compromis. Am zis că, dacă e să urmez calea aceasta, a sportului, să mă duc la un liceul cu program sportiv. Și m-am transferat la MIU. Nu aveam cum să fac și școală și fotbal și să fiu foarte bun în ambele direcții. Am zis să-mi încerc șansa în fotbal. Jucam de dimineața până seara când eram liber, cu alți copii de la bloc. Așa a fost toată copilăria mea. Am fost o familie săracă, cu neajunsuri destule, dar eu am fost foarte fericit. Trăiam într-un apartament pe care îl primise tata pe vremea lui Teașcă, că lucrase la construirea blocului, el muncea foarte mult, iar mama avea grijă de mine cu sfaturile și cu mângâierile. M-a cocoloșit destul și m-a încurajat întotdeauna.

În perioada U Cluj
În perioada U Cluj

– Primul meci oficial pe care l-ai jucat?

– Debutul nu-l uită nimeni. La mine a fost și special, că am luat cartonaș roșu direct. Am intrat în repriza a doua într-un meci cu Armătura Zalău, era Sabău antrenor, i-am dat o pasă de gol lui Ilie Lazăr, iar prin minutul 80 am luat roșu, am intrat întârziat și fost scos afară instantaneu. Aveam 16 ani.

– Vorbeai despre condițiile de atunci. Te-a ajutat cumva această perioadă? Antrenamentele pe zgură, pe terenuri fără iarbă, parcurile, jocul la colțul blocului, zilele interminabile cu program încărcat..

– Cred că m-au călit și m-au ajutat să fiu mai bun, mai hotărât, mai decis în ceea ce vreau. Am tras de mine mereu cât am putut de mult. Cred că antrenorii care au lucrat cu mine au apreciat asta. Singurele echipe din carieră la care nu m-am impus ca titular au fost Dinamo Moscova și Qabala, în rest am jucat fără pauză peste tot.

“Fanii împușcau jucătorii prin gard cu pistoale de paintball”

– Dinamo Moscova, Dan Petrescu. De la omul lui Răzvan Lucescu, am putea deduce că ești omul lui Dan Petrescu.

– Haha, sigur, așa se poate interpreta. Doar că eu am stat mai mult pe bancă la Moscova. Era și dificil să joc în fața lui Denisov, căpitanul Rusiei, de exemplu. Sau în fața lui Noboa, care marchează și acum goluri în Liga Campionilor. Fotbaliști cu salarii de milioane de euro încă de atunci. Era și presiune mare la echipă pentru că, cu puțin timp înainte să ajung eu și Dan Petrescu, fanii au creat un scandal imens. Dinamo avea o serie de cinci înfrângeri la rând, iar suporterii s-au dus la un antrenament și trăgeau în fotbaliști cu pistoane de paintball din spatele gardului.  În privința lui Dan Petrescu, am avut o relație obișnuită cu el, ca între un antrenor și jucător, nimic mai mult. N-am fost nici prieteni, ba din contră. Probabil se ferea să mă joace și pentru a nu se interpreta, eu fiind singurul fotbalist român. Poate nu voia să-l perceapă lumea în felul acesta. Mi-a dat foarte puține șanse.  Apoi, la Qabala, în Azerbaidjan, am jucat titluar trei meciuri, primele, m-am accidentat, iar antrenorul m-a ținut pe bancă toată perioadă următoare. Am stat un tur, iar în iarnă am cerut să plec. Le-am spus că pot să mă antrenez și cu familia acasă.

– Cel mai mare regret al carierei?

– Că n-am acceptat o ofertă de la Dnepr chiar înainte ca ei să joace finala Europa League. Eu evoluam atunci pentru Arsenal Kiev și fusesem declarat cel mai bun transfer al sezonului în Ucraina. Venisem pe 700.000 de euro, atât au plătit pe mine, în timp ce Șahtiorul luase brazilieni cu 8-10-12 milioane. Am jucat foarte bine, iar apoi a venit această ofertă de la Dnepr.

– De ce n-ai acceptat-o?

– Am stat să gândesc prea mult, am propus eu altceva și s-a terminat. Îmi ofereau un contract pe trei ani de zile și cu salariu de 2,4 milioane de dolari. Eu le-am spus să facă contractul în euro, după ce mă sfătuisem și cu impresarii mei de atunci. M-a chemat președintele lui Arsenal Kiev în birou la el și mi-a spus că sunt nebun să dau cu piciorul unei asemenea șanse. Ești nebun la cap, fix așa mi-a spus. Eu i-am zis că sigur vor accepta propunerea mea și îmi vor face contractul în euro, dar m-a avertizat că cei de la Dnepr nu vor accepta, că sunt imprevizibili. Și exact așa a fost. Știu că luam bani mulți și cei de la Arsenal pe mine.

Transferul a picat, iar ei și-au readus la echipă un mijlocaș georgian care evolua împrumut la ceva formație din coada clasamentului. A rămas acolo și-a jucat vreo 4 ani ca titular, iar acum e prin Italia. Pot spune că ăsta e regretul carierei.

– Cum au fost duelurile cu Mircea Lucescu?

– A avut meciuri dificile cu noi de fiecare dată. Am jucat vreo cinci partide împotriva lor. Era o trupă incredibilă, de departe cea mai bună din Ucraina, din estul Europei, dacă vreți. Nici Dinamo Kiev nu le putea ține piept. Avea la un moment dat Șahtiorul un tur de campionat cu 15 victorii în 15 meciuri. A urmat returul cu noi și i-am bătut cu 2-0. A fost sărbătoare în toată Ucraina că a reușit cineva s-o invingă pe Șahtior. Era de necrezut. Jucau Ferandinho, Douglas Costa, Willian, Luis Adriano, toți.

– L-ați supărat rău pe Mircea Lucescu.

– Ei, asta e viața de antrenor, mai și pierzi. Oricum a ieșit campion. Noi l-am învins atunci prin tactica noastră, iar aici e meritul antrenorului Leonid Cuciuc, un tehnician fantastic, unul dintre cei mai buni pe care i-am întâlnit în carieră, un as în tactică. Toate meciurile mari le jucam diferit. Analiza fiecare centimetru pe care putea să-l acopere un jucător. Făceam ședințe tactice de 2-3 ori pe săptămână și omul acesta îți demonstra cu argumente ce ai de făcut, așa încât să nu ai nici un dubiu. Cu Șahtiorul am jucat un 4-4-1-1, dar cu linia de fundași pe 16 metri. Când pierdeam minge, toată echipa era înapoi în sprint. I-am prins pe două contre și i-am învins cu 2-0.

– Ai jucat mult în străinătate, apoi ai avut două reveniri în România, la Astra. Cum ai regăsit fotbalul românesc?

– E o întrebare dificilă. E diferență foarte mare din multe puncte de vedere. Noi, la Astra, aveam cât de cât condiții, dar povesteam cu alți prieteni, foști colegi, fotbaliști și-mi spuneau cum se duc câte 2 zile cu autocarul, pe unde stau, pe unde se antrenează. În plus, sunt mari probleme cu banii. În România nu-ți iei salariul. Tragi de tine, muncești și la final de lună nu primești nimic. Nivelul e scăzut, foarte scăzut. Mă uit la toate meciurile, am o antenă aici și văd toată Liga 1. E jos, e jos tare.

– Ai lucrat cu Marius Șumudică. Are câteva intervenții publice ieșite din comun, face spectacol. Cum se comportă la antrenament?

– Șumi are un talent deosebit pe care nu i-l poate lua nimeni. El face cum face, prin felul său, iar toți jucătorii trag pentru el. Unește un grup dezbinat. Unește unde alții dezbină. E talentul său principal. Înainte de orice antrenament, Șumi vine și scoate din pălărie o glumă nemaiauzită, face un gest nemaivăzut, spune o poantă fantastică și de asta jucătorii îl iubesc. E unic. Un tip special pentru care trage o echipă întreagă. Uitați-vă ce rezultate are Astra.

– E posibil să te vedem mai devreme în România?

– Când vin, vin de tot și vin doar la Universitatea. Mă întorc acasă, mi-a ajuns. De aici o să mă și retrag și voi juca atâta timp cât voi simți că pot ajuta.

Echipele lui Florescu

A jucat la “U” Cluj (2001-2004), Serif Tiraspol (2004-2006), Torpedo Moscova (2006-2008), FC Midtjylland (2008-2010), Alania Vladikavkaz (2010-2011), Arsenal Kiev (2011-2013), Astra (2013, 2014), Dinamo Moscova (2013), Qabala (2015), Omonia Nicosia (2015-)

INTERVIU Un fost căpitan de la “U” face dezvăluiri despre fotbalul românesc. „Ganea e singurul antrenor cu coloana dreaptă și uitați ce pățește!”. Atac frontal la un fost tehnician