Arhiva lunarăMarch 2017

by -
0 264

Sezonul de canotaj pe lacul Chios situat în Parcul Central din Cluj se deschide din 1 aprilie. Regia Autonomă a Domeniului Public a adus ancorat la ponton cele 40 de ambarcțiuni care vor fi disponibile anul acesta pentru plimbări pe lac.

Potrivit administrației locale, taxele vor rămâne cele practicale și anul trecut: o plimbare de 30 de minute va costa 12 lei pentru adulți și 6 lei pentru copiii sub 14 ani. Copiii sub 4 ani beneficiază de acces gratuit.

Cele 35 de hidrobiciclete și 5 bărci vor putea fi închiriate, în luna aprilie, în fiecare zi, intervalul 10.00 și 19.00.

Rata de promovabilitate la simularea pentru Bacalaureat a crescut în Cluj, faţă de anul trecut cu câteva procente. Adică mai bine de jumătate dintre elevii care au participat au luat note de trecere. În cazul simulării Evaluării Naționale, peste 63% din elevii care au participat au înregistrat medii peste 5, față de peste 55% cât au promovat aceste probe în 2016. Un liceu din Cluj e în top trei și la Capacitate și la Bacalaureat.

Cele mai bune licee din Cluj după rezultatele la simularea Bacalaureatului sunt Nicolae Bălcescu” – 98,17%, Colegiul Național Emil Racoviță – 95,29 % şi Colegiul Național “Mihai Viteazul” (Turda) – 90,16%.

În cazul Evaluării Naționale, dacă se iau în calcul mediile elevilor, cele mai bune școli din Cluj sunt Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” – 8,72, Şcoala Elf – 8,53 şi Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” din Turda -8,20.

Cele mai slabe licee după simularea de Bac sunt două școli din Deja, Liceul Tehnologic “Someș”, Liceul Tehnologic “Henri Coandă” dar și alte patru din Cluj-Napoca, Liceul Tehnologic “Alexandru Borza”, Colegiul Tehnic Energetic, Colegiul Tehnic de Transporturi şi Colegiul Tehnic “Anghel Saligny”.

Cele mai slab clasate au fost, după Evaluarea Națională,  Şcoala gimnazială Dej, Liceul cu Program Sportiv din Cluj-Napoca şi Şcoala Gimnazială Reformată “Talentum”. La școlile din mediul rural, notele au fost mult mai mici. Pe primele locuri sunt școlile din Țaga, Sâncraiu, iar pe ultimele cele din Aghireș sau Așchileu.

 

 

SURSA FOTO: 9am.ro

Un copil de 8 ani a fost sfâșiat de câini în Câmpia Turzii și a fost adus la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii din Cluj unde a fost operat timp de 6 ore. Băiatul este internat în stare critică.

Directorul medial al unității medicale, Călin Lazăr a explicat că respectivul copil are plăgi multimple și mușcături de câine pe aproape toată suprafața corpului. “Prezenta șoc hemoragic în urma plăgilor sângerânde și un șoc traumatic de înțeles în această situație. Cu targa din ambulanță a fost dus direct în sala de operație unde s-a început curățarea și închiderea plăgilor sângerânde, a fost transfuzat, intervenția s-a terminat în prima fază în jurul orelor 3,30 dimineața, deci după vreo 6-7 ore, pacientul este în continuare intubat, ventilat mecanic, analgo sedare generalizată. Se va începe seroterapia pentru bolile infecțioase transmisibile, cum ar fi rabie, tetanos și urmează să fie monitorizat în cursul zilei de azi. Va mai fi nevoie probabil de transfuzii, de multe, multe intervenții chirurgicale, dar perioada grea de abia acum începe pentru că toată această patologie de șoc traumatic începe să se manifeste la el”, a spus Lazăr, citat de Radio Cluj.

Din primele informații, reprezentanții poliției spun că acest copil a pătruns joi după-amiaza în incinta unei societăți comerciale și a fost atacat de câinii de pază. În acest caz s-a deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.

Mai multe, pe radiocluj.ro, AICI. 

by -
0 64

Ești pasionat de shopping, de gătit sau de amândouă, ori vrei să îi surprinzi pe cei dragi cu o masă specială de Paște? Iulius Mall Cluj îți propune să descoperi „Rețeta unui Paște fericit”, la propriu. Sesiunile de cumpărături îți oferă șansa de a câștiga una dintre cele trei bucătării moderne și complet echipate, în valoare de 3.000 de euro fiecare. În plus, Chef Will îți divulgă o rețetă savuroasă, ideală pentru a o împărți cu cei dragi.

Anul acesta, Iulius Mall Cluj îți dezvăluie „Rețeta unui Paște fericit”. Dacă faci cumpărături în valoare de minimum 100 de lei din magazinele preferate în perioada 1 – 14 aprilie 2017, te poți înscrie la tombola dedicată Sărbătorilor Pascale. În ultima zi a campaniei, vei afla dacă te numeri printre cei trei clienți norocoși, desemnați prin tragere la sorți. Vor fi acordate trei mari premii, care constau în vouchere în valoare de 3.000 de euro fiecare la Kitchen for You. Cei trei câștigători își vor putea alege tot ce au nevoie pentru bucătării moderne și complet echipate, de la mobilier, până la electrocasnice. În plus, în fiecare zi, primii 142 de participanți vor fi răsplătiți cu premii instant: vouchere Subway și băuturi răcoritoare.

Iar pentru că ți-am promis o „rețetă” specială, surpriza noastră este Chef Will, imaginea campaniei și cel care te ajută să pregătești cea mai apetisantă masă de Paște. Dacă vrei să îi impresionezi pe cei dragi cu iscusința ta în ale bucătăriei, poți pregăti „Tocăniță with a twist”, rețeta lui Chef Will, pe care o poți urmări pas cu pas accesând link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=t8gCNkZROEE.

by -
0 808

CFR Cluj rămâne în insolvență după un nou termen la tribunal. Instanța a respins cererea de ieșire din insolvență și a amânat decizia pentru luna mai. Acest lucru le-a dat planurile peste cap ardelenilor, care se gândeau să se adreseze la TAS pentru a obține dreptul de participare în Europa.

Președintele celor de la CFR, Iuliu Mureșan, nu înțelege decizia instanței și susține că CFR-ul a achitat toți banii de la masa credală. ”Tribunalul ne-a respins cererea de ieșire din insolvență și ne-a dat un nou termen în mai. Nu înțelegem de ce s-a luat această hotărâre, atâta timp cât noi am plătit toți banii de la masa credală”, a spus Mureșan pentru digisport.ro.

“O să cerem să ni se dea un termen mai devreme. În cazul în care nu ni se va aproba, cade varianta de a juca în cupele eruopene încă din sezonul viitor, dar noi sperăm că ni se va aproba, știți cum este, speranța moare ultima”, a adăugat acesta.

Conform regulamentului, pentru ca o echipă să aibă drept de joc în cupele europene, trebuie să iasă din insolvenţă cu cel puţin un an înainte de a depunde cererea pentru obţinerea licenţei aferente. Mai exact, dacă CFR iese din insolvenţă până pe 31 mai 2017, va putea depune cererea de licenţă pentru cupele europene abia la anul, deci, va putea fi eligibilă pentru sezonul european 2018-2019, dar clujenii susțineau că au găsit o portiță pentru a putea juca în Europa încă din acest sezon, dacă reușeau să iasă din insolvență.

by -
0 269

Maşini care se conduc singure, software care îl poate învinge la Go pe campionul mondial, roboţi care îi învaţă pe copiii cu autism. Inteligenţa artificială e aici, trebuie doar să învăţăm cum să facem faţă schimbărilor pe care noile tehnologii le aduc. O spun specialiştii în domeniu, reuniţi la o întâlnire la Cluj Innovation Days, unde s-a discutat despre Inteligenţa Artificială şi schimbările pe care le va aduce ea în Economie. Locuri de muncă în producţie vor fi preluate de roboţi (fenomen care deja se întâmplă), maşinile autonome şi intrarea lor în circuit vor afecta alte job-uri, ale şoferilor, centrele de servicii (call center, BPO – outsourcing) vor fi de asemenea afectate, arată Răzvan Florian de la Institutul Român de Ştiinţă şi Tehnologie.  Toate sunt domenii de care depind într-o mare măsură şi economia României şi a Clujului

“Centrele de servicii, de outsourcing, domenii din producţie, industria automotive sunt active în România, implică multe locuri de muncă aici şi toate sunt afectate de automatizare”, spune Florian. Unele păreri merg chiar mai departe şi explică prin acest fenomen actuala situaţie politică, aminteşte Florian: se crede că problemele pe care le-a resimţit clasa celor care muncesc şi au pierdut job-uri ar fi dus la fenomene ca Brexit-ul sau ascensiunea lui Donald Trump în Statele Unite. “În România şi în ţările în dezvoltare impactul va fi mai mare decât în Occident. Depindem de joburi care au fost externalizate aici, dar care ar putea fi automatizate”, completează Florian. Mai sunt şi exemple care arată că România are potenţial şi pe partea de cercetare sau produse cu valoare adăugată mare şi că nu e atractivă doar pentru producţia la costuri reduse: Bosch a dezvoltat la Cluj şi o ramură de Cercetare. “Suntem sub potenţial, în contextul unei subfinanţări în Cercetare. Întrebarea este dacă industria IT din Cluj va beneficia de aceste dezvoltări în domeniu AI (inteligenţă artificală)? Va deveni un jucător pe această piaţă? Va crea aplicaţii cu valoare adăugată? Sau joburi de outsourcing, de care depinde acum industria?”, lansează Florian tema. Mai pe scurt, ideea este că IT-ul a ajuns la punctul la care trebuie să treacă de la programarea de nivel de bază la aptitudini superioare şi cunoştinţe mai aplicate, inclusiv de matematică.

“Inteligenţa artificială e deja aici. Trebuie doar să învăţăm cum interacţionăm cu ea”, spune Daniel David, profesor de ştiinţe cognitive clinice şi prorector pentru Cercetare la UBB. “În 2007 am început un program care să combine tehnologia cu psihologia. Era să fiu dat afară din comunitatea care credea că legătura umană e singura posibilă”, spune David. Acum vorbeşte de proiecte de milioane de euro în care Universitatea e asociată cu alte instituţii. Printre care unul care a creat terapeutul – avatar (care să trateze depresii, acolo unde terapeutul nu poate ajunge) sau robotul dezvoltat în cadrul proiectului DREAM (în derulare până în 2018), creat pentru a ajuta în tratamentul copiilor cu autism. “Copiii cu acest tip de afecţiuni îşi pot însuşi abilităţi de socialzare mai uşor în acest mod”, explică David.

“Inteligenţa artificială e un pas natural în dezvoltarea Economiei”, crede Marcel Ionescu-Heroiu, reprezentant al Băncii Mondiale. “Va distruge multe joburi, dar are potenţial să creeze altele”, completeză acesta cu un exemplu din trecutul nu foarte îndepărtat, care a schimbat Economia în momentul apariţiei sale: Revoluţia Industrială. “98% din oamenii lucrau în Agricultură în Imperiul Roman. Acum, în noul imperiu, în Statele Unite – doar 2% din populaţie lucrează în Agricultură”, vine Heroiu cu un alt exemplu.

“Avem pe telefon aplicaţii care ne recunosc vocea, maşinile autonome vor apărea în curând. Asta va aduce oportunităţi – adică servicii şi tehnologii care ne vor îmbunătăţi viaţa şi societatea. Dar vin şi probleme. Va exista şomaj generat de noua revoluţie? Se va întâmpla, da. Dar e şi o oportunitate, societatea noastră ar trebui să poată administra o astfel de schimbare”, crede Luigi Malago, de la Institutul Român de Ştiinţă şi Tehnologie. Adică: vor apărea joburi noi, bazate pe cunoştinţe mai dezvoltate.

Cât de pregătit e Clujul, în noul context? “În Cluj avem 2-3 întâlniri, la fiecare o lună, două, pentru IT-işti. Nu sunt multe proiecte în zona de Machine learning sau inteligenţă artificială. Dar se schimbă lucrurile, încet. Văd o schimbare, văd cerere din partea clienţilor, în special din afara României, deocamdată. Se cer talente pe AI”, spune George Ciobanu, care are un start-up la Cluj, care foloseşte noile domenii. “Există o provocare aici, în ceea ce priveşte Educaţia. E o lipsă, în domeniul machine learning. Dar sunt platforme de cursuri. E o oportunitate pentru Cluj şi oricine cu conexiune la internet”, spune Ciobanu. “Universitatea Tehnică are un departament care se ocupă de acest domeniu şi există startupuri în domeniul maşinilor autonome care s-au locat în Cluj. Sunt cercetări în AI, cred că astea se vor dezvolta în timp. Noi am început două proiecte majore, pe machine learning, deep learning.”, spune Florian.

“Ne gândim la roboţi în legătură cu automatizarea joburilor din producţie. Dar în munca mea automatizez job-uri de “gulere albe”, joburi care implică luarea de decizii. Ce se va întâmpla cu şomerii? Vor apărea joburi noi. Unele nu vor putea fi înlocuite, într-adevăr”, completează Ciobanu.
Aşadar: economia evoluează, lumea se schimbă şi “actorii”, mici sau mari, trebuie să se adapteze noului scenariu. “Inteligenţa Artificială e aici. Apple nu a întrebat Nokia dacă să îşi lanseze sau nu produsul. S-a întâmplat, iar Clujul a fost unul dintre judeţele care a suportat daunele colaterale”, arată Heroiu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

by -
0 126

Boardul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) analizează la începutul lunii mari acordarea unei finanţări de până la 40 milioane de euro către Banca Transilvania.

Banii ar urma să fie folosiți pentru investiţiile „verzi“ din sectorul rezidenţial din România, informează Ziarul Financiar.

Contribuţia BERD pentru acest proiect ar urma să fie de 28 mil. euro. BERD este un acţionar important al Băncii Transilvania, a doua bancă din piaţa românească, cu o participaţie de 8,6%.

by -
0 55
Sursa imagine: CSD

Peste 50% din cuantumul ajutoarelor de încălzire acoperă încălzirea cu lemne, sprijinul pentru încălzirea cu energie electrică având o pondere de doar 2% din total. 56% din cuantumul ajutoarelor acordate merge către cele mai sărace 20% dintre gospodării. Aproape un sfert din cuantumul ajutoarelor este direcționat către gospodăriile cele mai sărace, cu un venit de până la 155 de lei pe membru de familie, dar aproximativ 70% din gospodăriile cu astfel de venituri nu primesc niciun ajutor. Datele reies dintr-un studiu lansat de Centrul pentru Studiul Democrației (CSD), think tank fondat în 2006 de Facultatea de Științe Politice a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Acesta examinează subiectul sărăciei energetice și consumatorului vulnerabil din România.

Studiul poate fi consultat AICI

De-a lungul a patru luni, cercetătorii au analizat literatura de specialitate, legislația românească și europeană, precum și date statistice neprelucrate până acum în România. Au fost examinate subiecte precum ajutoarele pentru încălzire, tariful social la energie electrică, barierele în calea accesului la electricitate și alte mijloace financiare și non-financiare de protecție a consumatorului vulnerabil.

Conform studiului, lansat azi, în România există mari lacune de identificare corectă a populației aflate în sărăcie energetică, instrumentele de politici publice nefiind în acest moment adecvate pentru abordarea problemei într-o manieră durabilă.  

“Contrar recomandărilor internaționale, în România indicatorii de măsurare a sărăciei energetice se bazează exclusiv pe măsurarea veniturilor gospodăriilor, nu și pe ponderea cheltuielilor cu energia în veniturile familiilor, ori pe starea tehnică a locuinței și necesarul de căldură. În practică, indicatorii de venit se traduc numai prin ajutoarele de încălzire acordate de Ministerul Muncii (prin agențiile teritoriale) și prin tarifele sociale la energie electrică. Legislația secundară emisă de Autoritatea Națională pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nu prevede alte măsuri, non-financiare, de protecție. În plus, în pofida dispozițiilor legale în acest sens, care datează din 2012, Planul Național de Acțiune în caz de Sărăcie Energetică nu a fost elaborat (existând contradicții în lege vizavi de cine ar trebui să îl elaboreze) și nici criteriile prin care consumatorii pot fi considerați vulnerabili, în funcție de vârstă sau de starea de sănătate”, arată reprezentanţii CSD. 

Studiul constată că peste 50% din cuantumul ajutoarelor de încălzire acoperă încălzirea cu lemne, sprijinul pentru încălzirea cu energie electrică având o pondere de doar 2% din total. În plus, 56% din cuantumul ajutoarelor acordate merge către cele mai sărace 20% dintre gospodării. Deși aproape un sfert din cuantumul ajutoarelor este direcționat către gospodăriile cele mai sărace, cu un venit de până la 155 RON pe membru de familie, datele arată că aproximativ 70% din gospodăriile cu astfel de venituri nu primesc niciun ajutor. Datele demonstrează că sistemul de acordare a ajutoarelor nu identifică în mod adecvat consumatorii aflați în dificultate, iar peste jumătate din gospodăriile care primesc ajutoare se află în pragurile de venit superioare. În plus, această situație presupune un efort administrativ disproporționat de mare pentru gospodăriile cu veniturile mai mari și care primesc ajutoare mici.   

În ceea ce privește tariful social la energie electrică, 12% din populația României beneficiază de această facilitate. “Totuși, pe baza datelor aferente a trei zone de distribuție, constatăm că 42% din gospodăriile care solicită tariful social nu își dimensionează corect consumul și depășesc pragul minim de consum prevăzut de lege, aplicându-li-se în consecință, în mod automat, tarife peste nivelul social”, arată elaboratorii studiului.

Studiul propune modificări legislative și de politici publice, pornind de la prioritizarea elaborării  Planului Național de Acțiune în cazuri de Sărăcie Energetică, de către o echipă care să implice toți actorii relevanți, de la ministere, la furnizori și ONG-uri, sub coordonarea ANRE. Printre recomandări se regăsește și actualizarea indicatorilor de măsurare a sărăciei energetice precum și a mecanismelor instituționale de evidență și control pentru persoanele afectate. O altă propunere se referă la actualizarea reglementărilor privind tariful social, astfel încât consumatorii să fie avertizați atunci când depășesc limita de consum până la care  legea permite acordarea acestui tip de tarif. În plus, autorii atrag atenția asupra problemei electrificării celor aproximativ 100.000 de locuințe neelectrificate. Situația acestora este neclară din cauza cifrelor contradictorii referitoare la numărul și costurile necesare, menționate în hotărârile de guvern în vigoare.

Proiectul de cercetare este susținut de Enel România.  Studiul va continua în perioada aprilie – iunie, cu o cercetare de teren în cel puțin patru comunități din România și cu o prelucrare mai aprofundată a datelor statistice. Autorii cercetării sunt Corina Murafa, George Jiglău, Anca Sinea și Gabriel Bădescu, experți ai Centrului pentru Studiul Democrației.

Departe de a se fi încheiat scandalul privind îndepărtarea lui Daniel Tămaș de la șefia Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj (DGASPC). Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, este cel care a decis că Tămaș trebuie să plece din fruntea acestei instituții, după ce în mai multe rânduri l-a acuzat în spațiul public de un comportament abuziv, arătând că a atribuit în mod ilegal o serie de lucrări, că a inventat posturi pentru a putea angaja după bunul plac persoane care nu aveau competențele necesare pe posturile respective. Tișe l-a mai acuzat pe Tămaș că s-a folosit de un imobil al instituției pentru a le oferi cazare gratuită unor tinere angajate. Tămaș nu se dă, însă, plecat din fruntea insituției și-l acuză la rândul său pe Alin Tișe că în mandatul său anterior de președinte al Consiliului Județean ar fi atribuit o lucrare pentru un proiect al DGASPC, firmei de proiecteare care aparținea soțului fostei arhitecte șefe, Sanda Oltean, pe care tot Tișe o angajase la Consiliul Județean. Tămaș mai spune că în mandatul lui Tișe s-ar fi făcut cele mai multe angajari la DGASPC și că în mare parte au fost angajați oameni din vechiul PDL. Tămaș a subliniat că va face o plângere la DNA, pentru a arăta inclusiv faptul că Tișe și-a trimis consilierii pe banii DGASPC în mai multe delegații, în Italia, Olanda, Anglia și Paris.

Foto jos: Daniel Tămaș

Prin dispoziția lui Alin Tișe, o comisie a Consiliului Județean a efectuat o anchetă la nivelul DGASPC, iar în urma raportului, Tămaș a fost adus în fața Comisiei disciplinare din cadrul Consiliului Județean. A fost evaluat cu nota 1. Forul Consiliului Județean a aprobat rezultatele evaluării, iar mâine, într-o nouă ședință publică ar urma să se aprobe demiterea lui Tămaș din funcția de director al DGASPC Cluj. Liderul consilierilor PSD, Remus Lăpușan, a subliniat că în istoria Consiliului Județean nu s-a mai întâmplat niciodată ca vreun funcționar să fie evaluat cu nota 1 de către conducerea administrației județene. “Este pentru prima oară când se întâmplă așa ceva și este evident că e doar ambiția domnului Tișe, de a-l îndepărta pe actualul director la la șefia DGASPC”, a comentat Lăpușan. La rândul său, Tămaș a explicat că a angajat deja o casă de avocatură pentru a-și apăra drepturile în instanță.

“Numai Curtea de Conturi avea atribuții să spună dacă am respectat legile sau dacă am comis vreun abuz. Consilierele domnului Tișe ce calitate au, și ce competențe, pentru a emite păreri despre lucrările și achizițiile DGASPC? Este evident un abuz, dar pe mine domnul Tișe nu mă impresionează. Nu mă tem de el, pentru că eu am dovezile mele, iar mâine voi formula o plângere la DNA. Voi arăta ce a făcut el în mandatul său. Cum consilierele pe care acum le-a trimis să mă evalueze, erau trimise înainte în delegațiile DGASPC. Banii erau decontați de DGASPC. Au fost mai multe delegații în care oamenii lui Tișe erau prezenți. Am deconturile, pot demonstra oricând. În 2009 s-au făcut cele mai multe angajări în cadrul DGASPC. Au fost angajate peste 150 de persoane, din care 77 doar  tineri din organizația fostului PDL. Consiliera domnului Tișe, Ligia Cîinean, s-a ocupat în mod direct de aceste angajări. Domnul Tișe să mai justifice situația centrului de îngrijiri de pe strada Enstein. Lucrările au fost atribuite în mandatul său. Proiectarea a primit-o fosta arhitectă șefă, Sanada Oltean, pe care tot domnul Tișe a angajat-o în instituție. Iar lucrările au fost efectuate de firma Construdava, a domnului Ioan Bene. Spațiul din centru e complet nefuncțional, iar la mijloc e un prejudiciu imens”, a comentat Daniel Tămaș.

În cazul în care Consiliul Județean va adopta mâine propunerea de demitere, Tămaș va mai rămâne în funcție timp de 30 de zile (perioada de preaviz). Tișe spune că nu are de ce să comenteze delecrațiile aberante ale unui individ care nu poate conștientiza ilegalitățile pe care le-a comis. “Există rapoarte oficile, ele pot fi consultate oricând, eu mi-am făcut doar datoria. Tot ceea ce s-a constatat la nivelul acestei instituții este de neimaginat. Nici un om normal la cap nu poate să conceapă asemenea ilegalități. Acest om a ajuns până într-acolo încât a schimbat după bunul plac condițiile de încadrare pentru o serie de posturi, astfel încât să poată să angajeze pe cine a vrut el. A rupt o lucrare în trei părți, pentru a putea atribui contracte prin încredințare directă. A plătit din bani publici cheltuielile de utilități pentru niște angajate, pe care a decis, așa, după bunul plac, să le cazeze într-un imobil al DGASPC”, a spus Tișe.

Trebuie subliniat că dacă Insituția Prefectului va considera că Hotărârea de demitere a lui Tămaș nu a fost adoptată conform procedurii legale, ea va fi suspendată, urmând ca prefectul să o atace în instanță. Acest lucru presupune ca Tămaș să revină în funcție, până când instanța va emite o decizie în  privința sa.

 

 

sursa foto: Facebook

Folosirea temporară a spațiilor publice pentru activități comerciale și culturale e benefică pentru centrele istorice ale orașelor. Ea aduce cetățenii, turiștii și publicul în zonele importante care altfel riscă să fie complet abandonate din cauza concurenței dispozitivelor comerciale ale mall-urilor și parcurilor de activități. Mai mult, activități temporare generate în zone decăzute, care trebuie regenerate, pot să atragă atenția asupra potențialului lor și să contribuie la stimularea interesului pentru activitățile permanente. Pentru a folosi aceste instrumente e nevoie de politici publice și de proiecte precum Noaptea muzeelor, care a prins și pe la noi, concepute special pentru a atrage publicul către aceste instituții în pierdere de interes.

La Cluj s-au reamenajat spațiile pietonale din centru într-o proporție bună, de peste 10 ani. Operațiunea continuă chiar acum în piața Unirii și sunt intenții pentru piața Lucian Blaga și străzile Napoca, Universității și Mihail Kogălniceanu. Totuși nu pot să nu observ că imediat ce au fost modernizate spațiile au început să fie abuzate. În piața Muzeului mesele și scaunele teraselor au ocupat complet spațiul, depășind ceea ce le era alocat printr-o gândire echilibrată. Pe străzile Matei Corvin și Andrei Șaguna tarabele pentru micii producători ocupă zonele pentru pietoni mai mult decât ar fi cazul, pentru acel echilibru de care vorbeam și mai ales devin neoportune și chiar respingătoare când sunt goale și nefolosite, pentru că nu sunt retrase și depozitate. Așa se întâmplă și cu scaunele și mesele lăsate noaptea sau pe vreme rea pe stradă, pe bulevardul Eroilor și în alte locuri, deși ar trebui depozitate altundeva decât pe spațiul public…

De câțiva ani disputa pentru spațiul public se dă între corturi și cabane. Din când în când acestea împart zona de la kilometrul zero cu câte o scenă pentru spectacole în aer liber. Corturile sunt banale, opace și ieftine, neadecvate unei piețe istorice excepționale cu monumente de arhitectură și de artă publică precum piața Unirii. Cabanele sunt ”din topor” la propriu și la figurat, rurale și neadecvate spațiului din centrul orașului, dar bineînțeles ieftine și ușor de montat. Doar atât poate arhitectura secolului al XXI-lea la Cluj? Chiar dacă e vorba de construcții temporare trebuie oare să acceptăm kitschul și improvizațiile într-un oraș care se dorește al culturii, designului și al bunului gust? Am beneficiat de exemple excelente de amenajări și construcții temporare cu ocazia TIFF, Jazz in the Park, dar mai ales la Electric Castle, la Bonțida, o adevărată demonstrație de complementaritate dintre patrimoniul construit istoric și intervențiile contemporane temporare inspirate, reversibile. Someș Delivery cât și studenții de la arhitectură și-au adus și ei contribuția la a demonstra ce însemnă forța designului în domeniul structurilor temporare. Și atunci mă întreb de ce permite sau chiar încurajează primăria clujeană satele de chioșcuri din piața Unirii? Și mă mai întreb ceva: de ce nu se impune pentru construcțiile temporare un standard adecvat valorii arhitecturi de patrimoniu și pretențiilor de capitală culturală? De ce nu dezvoltăm târguri și activități temporare în piața Mihai Viteazu, acest spațiu amplu, central și bine conectat cu celelalte zone ale centrului și care e în suferință de mulți ani. Piața are nevoie nu numai de o reamenajare inteligentă care s-ar putea obține printr-un concurs de arhitectură bine organizat, dar și de activarea prin atracția pe care o exercită activitățile temporare. Piața Mihai Viteazu e locul perfect pentru amenajări temporare care ar reduce presiunea de pe kilometrul zero și ar putea în anumite situații face tandem cu piața Unirii, oferind clujenilor doi poli ai zonei centrale între care să balanseze folosind mai intens orașul. E o bună provocare pe care o adresez arhitectului șef al municipiului.

*Acest text a fost scris de președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș, la provocarea Actualdelcuj.ro.