Arhiva lunarăFebruary 2017

Consiliul Local a decis în 28 februarie să își angajeze regia proprie pentru a se ocupa de spațiile verzi din oraș, în baza unui contract atribuit direct, în condițiile legii.

Este vorba despre o afacere de peste 10 milioane de lei pe an. Același for local a aprobat și tarifele la care regia va presta activitățile specifice din acest contract. Regia Autonomă a Domeniul Public (RADP) a primit spațiile verzi întrucât societatea Rosal Grup a reușit să scoată din cărți firma Garden Center Grup căreia primăria i-a atribuit anul trecut și a semnat cu ea contractul (acord cadru pe 4 ani) pentru întreținerea tuturor spațiilor verzi din Cluj-Napoca, deținut anterior de aceasta.

Avocatul societății Gardean Center Group, Florea Valerică, a venit la ședința ordinară a Consiliului Local și a semnalat consileirilor că vor da contractul de întreținere a spațiilor verzi la tarife mult mai mari decât cele cu care firma privată a câștigat licitația organziată de primărie. Mai precis, cu 38% mai mari în condițiile în care firma privată și-a asumat prețurile mai mici cu un punct de lucru deschis la Cluj unde are angajați 115 oameni. În acest fel, a subliniat el, bugetul local va fi prejudiciat.

Primarul Emil Boc a ținut să susblinieze că nu a avut obiecții privind derularea contractului cu Garden Center Group și decizia primăriei de a ceda activitatea către RADP nu este vreun fel de sancține aplicată firmei. Modul de abordare propus de primărie rezultă după o decizie a instanței din 14.10.2016 prin care s-a constatat nulitatea absolută a acordului cadru încheiat de primărie cu societatea Gardean Center Grup, după ce Rosal a atacat în instanță deciziile primăriei de a da contractul firmei bucureștene. Primarul a spus că, potrivit respectivei decizii, primăria nu mai poate încheia din 1 martie 2017 vreun contract subsecvent în baza acordului cadru pentru întreținerea spațiilor verzi. Așa că a venit cu varianta temporară ca RADP să se ocupe de această activitate, mai ales că decizia instanței a fost atacată cu recurs, însă instanța n-a stabilit vreun termen în această nouă acțiune iar primăria trebuie să aibă alternativă până la o soluție definitivă.

Despre prețurile propuse și acceptate de primărie pentru prestarea activităților din contractul cu RADP, primarul Boc n-a făcut nicio referire.

În schimb, directorul RADP, Ion Pantelimon a spus că diferența de 38% între prețurile cu care Garden Center Grup a câștigat licitația cu primăria și cele propuse de RADP și acceptate de comisia primăriei se explică prin faptul că, începând de anul acesta, manopera pentru prestarea activităților presupune costuri mult mai mari având în vedere că salariul minim de economie a crescut de la 1050 lei la 1450 lei. “Este un efort mai mare pe întreaga regie. Nu este vorba despre niciun prejudiciu. Ei au propus niște tarife raportate la salariul minim din perioada respectivă. Acum, avem altă valoare a acestuia. Mai mare. Așa au rezultat tarifele noastre. Creșeterea este echivalentul creșterii salariului minim, nimic în plus”, a spus Pantelimon.

RADP și-a modificat CAEN-ul anul trecut pentru a prelua înreținerea spațiilor verzi, activitate pe care oricum primăria dorea să i-o cedeze după ce expira contactul cu Gardean Center Grup. În ultimii ani, RADP s-a relansat pe piață, după ce a preluat activitatea de întreținere și reparare a străzilor din Cluj-Napoca dar și cea de stocare a deșeurilor orașului (având în vedere că depozitul ecologic are termen estimativ de finalizare anul 2018). S-au cumpărat utilaje și s-au făcut angajări. Acum primăria clujeană are în vedere să îi redea regiei activitatea care i-a luat-o în primul mandat al primarului Boc, tocmai pentru a o ceda unor firme de casă. Vorbim de întreținerea spațiilor verzi din oraș de care în trecut s-a ocupat Rasimo (deținută de Radu Vlas, apropiat PDL, proprietar atunci de televiziune locală) dar și Rosal Group, o altă obișnuită a contractelor pe bani publici.

Contractul pentru întreținrea spațiilor verzi ale Clujului a fost încheiat, la finalul lunii februarie 2016, după o licitație, cu firma Gardean Center Grup pentru 52,5 milioane lei și 4 ani de zile. Marea pierzătoare a fost firma Rosal Grup care deținea anterior contractul, participantă și ea la licitație. Rosal s-a adresat instanței și a reușit să blocheze contractul cu Gardean Center Grup.

Anul trecut, niciunul dintre oficialii primăriei nu recunoșteau că au probleme cu contractul de înreținere a spațiilor verzi din oraș.

Garden Center Group apartine omului de afaceri Ionut Olteanu, supranumit de presă “părintele spațiilor verzi din București’ ale cărui firme au realizat dinozaurii buxus ai fostului primar din sectorul 4, Piedone. Firma deține deja la Cluj-Napoca un contract cu primăria pentru furnizarea de material dendrofloricol, de peste 600.000 lei. Și este o obișnuită a contractelor pe bani publici. În 2009, Curtea de Conturi a semnalat faptul că cealaltă firmă a lui Olteanu, Eco Horticultura a umflat prețurile pentru toaletarea și amenajarea spațiilor verzi din sectorul 1 București.

De asemenea, gândul.info informa că Eco Horticultura și Garden Center Grup, ambele deținute de Ionuț Olteanu sunt obișnuite ale contractelor pe bani publici pentru toaletarea și amenajarea spațiilor verzi din Capitală. „Firma lui Olteanu a facut, în 2009, obiectul unui Control al Curtii de Conturi la ADP sector 1, care a constatat că firma Eco Horticultura a umflat prețurile”, arăta gândul. O investigație incognito “România Liberă” a arătat că reprezentanții firmei Eco Horticultura deținută de Ionuț Olteanu erau dispuși să umfle prețurile pentru produsele achiziționate de o primărie de sector, ba chiar au negociat cu reporterii comisionul primarului, care se cifrează la 10% din valoarea contractului, în timp ce intermediarii afacerii ar fi urmat să primească 15-20% din bani.

Garden Grup a câștigat o licitație de reecologizare a unor terenuri degradate din județul Brăila, contract încheiat cu consiliul județean condus de Bunea Stancu, trimis în judecată pentru implicare in finantarea ilegala a campaniei prezidentiale a lui Mircea Geoana din 2009.

Eco Horticultura avea 67 de contracte cu statul, potrivit Sistemul Electronic de Achizitii Publice, cu toate primariile de sector din Bucuresti, mai puțin cea a sectorului 3. Garden Center Grup deținea potrivit aceleiași surse, 144 de contracte publice cu statul.

Deputatul USR de Cluj, Adrian Dohotaru, a mâncat sărăţele dintr-o pungă aruncată într-un coş de gunoi de la Parlament, susţinând că, prin mici exemple personale, se poate reduce risipa, transmite Mediafax.ro.

Într-o postare pe site-ul USR Cluj, Adrian Dohotaru a scris că a decis să nu mai cumpere PET-uri şi nici nu mai foloseşte vesela de plastic din Parlament, ci îşi aduce veselă de acasă.

“Când am ieşit din plen, am fost intrigat de cantitatea mare de PET-uri aruncate la coş. Aşa că am luat decizia de a nu mai cumpăra PET-uri şi să vin cu propriul flacon la lucru (dintr-acela clasic de alergare). Apă îmbuteliată nu îmi iau oricum de mult şi mi se pare oricum un viol la adresa logicii a cumpăra apă în acest fel. Apoi, am decis să nu mai folosesc vesela de plastic cu care eşti servit în parlament, de care sunt pline coşurile în jurul bufetelor, şi să mi-o aduc pe cea de acasă. În coşul de gunoi, era şi o pungă cu sărăţele pe jumătate plină. Am luat-o din coş şi am mâncat sărăţelele. (…) Cred că prin mici exemple personale putem reduce risipa, chiar dacă soluţiile la risipă trebuie să fie mai sistemice, nicidecum strict individuale. Dar Parlamentul poate deveni un loc bun, ca simbol, pentru a transmite mesaje într-un mod simplu, decent, uneori în afara logicii conflictuale Putere vs. Opoziţie”, se arată în postarea lui Dohotaru.

Acesta a precizat că şi-a amintit că la groapa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât se aruncă în proporţie de 50% deşeuri menajere care ar putea fi folosite prin compostare ca îngrăşământ pentru ferme, pentru grădini comunitare şi familiale care există deja sau care pot fi create pe viitor, cum ar fi livada Palocsay, unde USAMV are o porţiune semnificativă.

“Activiştii sunt nevoiţi să recurgă la acte mult mai ex-centrice pentru a fi luaţi în seamă şi în acest sens îmi vine exemplul unui ecologist care şi-a confecţionat un costum transparent în care introduce ambalajele pe care le consumă până când s-a umflat şi a devenit de nerecunoscut”, a mai scris deputatul USR.

Adrian Dohotaru este la primul mandat parlamentar, fiind ales pe lista USR Cluj la alegerile din decembrie 2016 pentru Camera Deputaţilor unde a ocupat locul doi.

Ce e mai dezgustător? Faptul că o treime din mâncarea din spațiul RO, și mai bine de o treime din UE, se aruncă la gunoi într-o țară în care 225.000 de copii merg flămânzi la culcare și aproape jumătate din populație e săracă și în risc de excluziune socială? Sau faptul că atrag atenția asupta acestui lucru printr-un gest performativ simplu mâncând mâncare nealterată dintr-un coș?Să ne fie rușine!, a mai scris acesta.

by -
0 7453

Clujul e pe locul 2 într-un clasament privind cel mai avantajos cost al vieții din România, potrivit unui studiu realizat de Storia.ro și agentia D&D Research. Brașovul se situează pe prima poziție, în timp ce Bucureștiul e abia pe locul 9 în clasament. Cercetarea a analizat percepția pe care românii o au asupra costului vieții perceput din orașul și cartierul în care locuiesc, raportat la veniturile pe care le obțin.

Pentru realizarea clasamentului, participanții la studiu au fost invitați să evalueze orașele și cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieții, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este “foarte rău”, iar 5 este “foarte bine”.

Astfel, topul orașelor cu cel mai avantajos cost al vieții este condus de Brașov, urmând în clasament: Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Pitești, Timișoara, Târgu Mureș, Craiova, București și Iași. La polul opus, orașele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieții sunt Resita, Alexandria, Vaslui, Focsani, Piatra-Neamt, Satu-Mare, Tulcea, Calarasi, Botoșani și Brăila. Menționăm că Brașovul a obținut un punctaj de 59.90 din maxim 100, Clujul are nota 59,35 (6551 respondenți), iar Capitala, de pe locul 9, a obținut un scor de 55,88.

„Costul general al vieții reprezintă percepția pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viața în orașul în care locuiesc. El înglobeaza de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coșul de alimente, utilitățile, plata pentru bunurile și serviciile necesare traiului obișnuit. Pe de alta parte, percepția despre costul general al vieții este influențată și de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraș. Spre exemplu, un cost al vieții care pare la prima vedere mai neavantajos poate fi perceput de către oameni ca fiind mai avantajos în conditiile în care aceștia simt că au parte de alte beneficii arondate calității vieții. De exemplu, o zonă mai scumpă poate fi în același timp și mai sigură, modernă sau mai verde”, explică Vlad Tureanu, Partener si Quantitative Research Director in cadrul D&D Research.

La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieții, fiind urmată de București și Ilfov, Oltenia și Banat. Moldova, Dobrogea si Muntenia au obținut cel mai mic scor.

Potrivit studiului, în topul celor mai avantajoase cartiere din țară din punctul de vedere al costului vieții se află un cartier din Cluj: Grigorescu, cel care, de altfel, ocupa primul loc și în clasamentul privind siguranța. Urmează Titan din București și Gavana 3 din Pitești.

 

cartiere avantajoase

Sursa: storia.ro

 

“Peste 15.000 de bucureșteni au desemnat cartierul Titan ca având cel mai avantajos cost al vieții, urmat de zonele Sălăjan, Balta Alba, Brancoveanu si Baba Novac. La distante mici se claseaza cartierele Aviatiei, Tineretului, Baneasa si Drumul Taberei, iar la coada clasamentului se gasesc zonele 1 Mai, Vitan, Obor, Ferentari si Lujerului”, arată studiul. Brașovenii consideră Racadau, Avantgarden si Noua ca fiind cartierele cu cel mai bun cost al vieții. În Cluj-Napoca, cartierele cu cel mai avantajos cost al vieții sunt Grigorescu, Gheorgheni și Zorilor, iar zonele Mărăști, Calea Turzii și Iris ocupă ultimele 3 locuri.

 

cartiere avantajoase cu poze

 

Consultă AICI rezultatele studiului

În 2016-2017, Storia.ro, site-ul de imobiliare lansat de OLX, desfăşoră un studiu despre oraşele şi cartierele din România. Percepţia asupra costului general al vieţii este cea de-a doua temă a studiului realizat alături de agenţia de cercetare D&D Research, „Oraşele şi cartiere din Roâania”, ce se va desfăşura până la finalul anului 2017. Până în prezent, 125.966 de români au răspuns chestionarului. În fiecare lună vor fi analizate răspunsurile oferite de români pe diferite capitole precum accesul la instituţiile de sănătate publică, calitatea mediului înconjurător, curăţenia şi zgomotul din mediul urban, spaţiile verzi sau accesul la instituţiile educaţionale, precizează autorii studiului.

Cum stăm la puterea de cumpărare

Puterea medie de cumpărare a unui român a ajuns în 2016 la 4.181 de euro, arată un studiu de piață al companiei GfK, care analizează 42 de țări europene. România rămâne pe locul 33 în clasamentul european. Puterea de cumpărare pe cap de locuitor a ajuns în Cluj la 4.931 euro în 2016, această sumă plasând județul pe locul 3 în clasament, în urma Capitalei (6.288 euro), dar și a Timișului, unde se înregistrează o medie de 4.987 euro. La nivel național, județul ocupă poziție de top, dar suntem încă mult în urma mediei europene la acest indicator. Ca să vă faceți o idee rapidă: media puterii de cumpărare a celor 42 state europene analizate este 13.672 de euro.

Vezi și:

Un cartier din Cluj e considerat cel mai sigur din țară. De ce e “Grigo” – “cartier de suflet”

by -
0 3377

18 vârstinici sunt la un pas să ajungă în stradă, după ce Consiliul Judetean Cluj a sistat coplata pentru cei internați incă din noiembrie anul trecut în centrul Acoperământul Maicii Domnului din Turda.

Pentru fiecare dintre aceștia se cheltuiește 1700 de lei pe lună, în condițiile în care centrele aflate sub tutela absolută a Județului achită mult pete 2000 de lei, chiar peste 3000 de lei/persoană. “Eu ce să le spun? Încerc să-i liniștesc. Voi face orice pentru ei, nu-i las. Din 18 bătrâni, 15 nu au pe nimeni, nu au niciun aparținător”, ne spune părintele Știopei.

Centrul Acoperământul Domnului funcționează de 15 ani ca și asociație. Până în noiembrie 2016, primea finanțare de la bugetul local, dar după această dată totul s-a oprit. Părintele Știopei e cel care apără cauza celor 18 vârstnici care își duc zilele aici. “Sunt de la începuturi aici cu ei, cum să-i las, unde să meargă? De patru luni am luat bani împrumut, îi dau înapoi, iau alte împrumuturi și tot așa. Sunt oameni, cum să nu vrei să ajuți niște oameni neajutorați? Eu mă lupt cu toată credința pentru acești oameni. Sunt niște suflete și ei și nu au pe nimeni, înțelegeți? Cred că nu-și dă nimeni seama de ce se întâmplă, de fapt”, ne povestește preotul.

A fost chiar azi într-o audiență la Consiliul Județean. Le-a prezentat celor de acolo situația disperată în care se află. CJ-ul susține că cei de la Curtea de Conturi se opun finanțării și spun că nu există un cadru legal pentru a continua finanțarea centrului. Părintele Știopei știe altceva. “Au avut ei un audit la Consiliul Județean, acolo este problemă, nu la Curtea de Conturi. Eu am vorbit cu juriști, am discutat și cu cei de la Curtea de Conturi și nici vorbă de așa ceva, să blocheze ei finațarea. Se poate face, de exemplu, prin atribuire directă, fără nici un fel de problemă. Nu vor, asta e situația. Dar nu mă las, i-am și dat în judecată”, mai spune preotul.

El argumentează și cererea de finanțare a centrului. “Noi cheltuim cu fiecare vârstnic 1700 de lei pe lună, aproape jumătate din cât se cheltuiește la centrele de stat. Vă dau exemple din județ, că sunt finanțări publice și sunt cifre publice. Ia uitați aici: la centrul din Luna se asigură 2483 de lei de persoană. La Câțcău se atribuie 3653, la Gherla 2917, la Jucu 3288, la Recea/Cristur 3145, la Centrul de Zi de la Câmpia se dau 4102 de persoană. La Acoperământul Maicii Domnului, la noi, cheltuiala e de 1700 de lei de persoană. Un bătrân, vă spun eu sută la sută, nu cheltuiește mai mult. Noi suntem la 1700 de lei și au toți absolut tot ce le trebuie, iar la centrele ținute de județ se cheltuiesc sumele pe care vi le-am spus. Ce fel de gestiune e asta? Ce fel de dreptate se face în lumea asta?”, a adăugat preotul Vasile Știopei.

“Din banii aceștia, noi ne descurcăm. Vârstinicii au cazare, au masă, au medicamente, au tot ce le-ar lipsi dacă n-ar mai fi centrul. Din banii aceștia supraviețuim, renovăm, ne descurcăm”, mai spune el.

Pentru cei 18 bătrâni, Consiliul Judetean Cluj și Direcția Generală de asistență Socială a plătit în ultimii 12 ani lunar 20.000 de lei.

“Este o decizie a Curții de Conturi. Noi, ca urmare a deciziei Curtii de Conturi, nu mai putem finanța în această formulă aceste asociații și fundații care se ocupa de vârstnici, după ce vom face bugetul vom cuprinde o sumă pentru aceste alocări iar printr-o procedura transparentă vor putea participa toate asociațiile și fundațiile din județ care au acest obiect de activitate”, fost reacția prețedintelui Consiliului Județean, Alin Tișe, potrivit ProtTV.ro.

“Nu-i las în stradă pe bătrâni. Nu-i las, nu pot, n-am cum”, conchide părintele Știopei.

” Pasiunea schimbă totul. Adaugă pasiune în tot ceea ce faci și vei vedea imediat diferența!” Eva Elges

Eva Elges este Directorul Centrului de Operațiuni Financiare din Cluj-Napoca în cadrul Bombardier Transportation. Cu o experiență de peste 10 ani în domeniul Financiar, s-a alăturat echipei Bombardier în anul 2009, iar cariera sa a evoluat treptat pe parcursul celor 7 ani de activitate. Departamentul Financiar a fost primul care s-a deschis la Cluj, fiind precedat de cel de Resurse Umane în 2011 și Achiziții în 2014. Eva Elges și-a dorit să ne împărtășească experiența sa în Bombardier și evoluția sa profesională în Finance Cluj. Traiectoria carierei sale, oferă de asemenea o perspectivă asupra mediului de lucru și a strucuturii din Bombardier Cluj:

Experiența dumneavoastră în Bombardier din ultimii 7 ani poate fi corelată cu evoluția locală și globală a companiei. Ce părere aveți despre statusul curent al Departamentului Financiar din Bombardier Cluj?

”Modalitatea prin care procesele sunt gestionate în departamentul Financiar, servește drept memento pentru expertiza profesională Bombardier de pe tot cuprinsul Europei. Funcțiunile specifice ale departamentului sunt: Accounts Payable, Accounts Receivable, General Ledger și Closing and Reporting. Recent și funcțiunile de Treasury and Controlling, au fost adăugate în portofoliu. Cele trei departamente care sunt în prezent active în Cluj (Resurse Umane, Achiziții și Financiar), sunt parte dintr-un sistem financiar livrat la nivel de business.”

Similar și cu alte business-uri care vin în România și Cluj, Bombardier are o acoperire globală. Cum se reflectă acest lucru în structura mediului de lucru, în special în Departamentul Financiar?

”Având în vedere că sediul central Bombardier Transportation este localizat în Berlin, o parte din angajații din Cluj sunt vorbitori avansați de limbă germană. Mediul de lucru internațional din Cluj susține și comunitățile de vorbitori de: Franceză, Poloneză, Cehă, Spaniolă și Italiană, în consecință evoluția profesională constantă este susținută de training-uri și cursuri de limbă. Angajații sunt încurajați să se implice și în alte proiecte pentru a-și dezvolta abilitățile, iar cei actuali cât și noii veniți au oportunitatea să se alăture și altor funcțiuni, precum HR și Achiziții.”

Ați menționat că cele trei funcțiuni (HR, Finance și Procurement) creează un sistem
care livrează la nivel de business global. În acest context, cum ați descrie oamenii, echipele și modalitatea lor de lucru ?

”Oamenii lucrează cu pasiune și încredere că Bombardier investește în ei. Angajamentul pe care colegii mei îl arată pentru companie este o consecință a mediului de lucru și a faptului că oamenii sunt implicați constant într-un dialog direct cu echipa de management. Munca în echipă și comunicarea eficientă susțin un mediu dinamic în care există multe influențe globale. Cei care lucrează în Bombardier sunt încurajați să aplice la oportunitățile disponibile. Ei vor avea ocazia să se alăture unui mediu de lucru sustenabil, care le oferă șanse reale pentru dezvoltarea unei cariere într-un domeniu financiar internațional.”

În ceea ce privește succesul, cum arată acesta în Bombardier din perspectiva dumneavoastră?

„Succesul în Bombardier Transportation Cluj este rezultatul unei colaborări eficiente între companie și angajați. O dezvoltarea continuă și deschiderea de noi oportunități, demonstrează interesul și atenția pe care compania le oferă climatului intern și angajaților săi. Dacă adaugi pasiune în muncă, ai toate șansele să devii un învingător. Acesta este motto-ul meu și sfatul pe care îl dau echipelor mele și oricărei persoane interesate să lucreze în Bombardier.”

Decizie fără precedent, astăzi, în ședința Consiliului Județean Cluj. Șeful Direcției Generale de Asistența Socială și Protecția Copilului (DGASPC), Daniel Tămaș (foto sus), a fost evaluat de liderii administrației județene cu nota 1,25. Concret, Tămaș a obținut calificativul “nesatisfăctor”, ceea ce înseamnă că îi va fi desfăcut contractul de muncă.

Din momentul în care a preluat conducerea Consiliului Județean Cluj, noul președinte, Alin Tișe (PNL) a lansat în public mai multe reproșuri la adresa lui Tămaș.  Alin Tișe susținea că ar fi primit mai multe plângeri privind modul în care s-au făcut unele angajări în cadrul centrelor sociale ale DGASPC, dar și legat de unele cheltuieli de investiție angajate de conducerea instituției.  În acest sens, Consiliul Județean a format o Comisie de Disciplină, care a evaluat activitatea lui Daniel Tămaș. Luna trecută, în baza constatărilor acestei Comisii, Tămaș a fost sancționat cu tăierea din salariu a unui procent de 20% , pe o perioadă de 3 luni. Conducerea Consiliului Județean nu s-a limitat, însă, la această sancțiune. Președintele Alin Tișe și vicepreședintele Marius Mânzat s-au întrunit pentru a-i evalua activitatea lui Tămaș, în baza regulamentului instituției. În calitate de ordonator principal de credite, administrația județeană are această sarcină de a-l evalua pe managerul DGASPC, la final de an. Nota acordată lui Tămaș de către cei doi lideri ai administrației județene a fost de 1,25, adică a obținut calificativul nesatisfăctor.  Plenul Consiliului Județean – care avea atributul de a aproba sau de a respinge acest rezultat al evaluării – a votat astzăi favorabil, urmând ca lui Tămaș să îi fie desfăcut contractul de muncă.  În termen de cinci zile de la comunicarea acestei decizii, lui Tămaș îi va înceta de drept contractul de muncă. Trebuie spus că și încetarea contractului de muncă ar urma să treacă prin votul plenului Consiliului Județean, într-o următoare ședință ordinară.

Cum a ajuns Tămaș la DGASPC

Daniel Tămaș a fost poziționat la conducerea Direcției Sociale în 2012, în urma unui concurs pentru acest post, pe vremea când conducerea Consiliului Județean era asigurată de USL (Alianța dintre PNL și PSD). Tămaș i-a luat locul unei apropiate a foștilor lideri PDL, Nicoleta Molnar, după ce ea a acceptat – la înțelegere cu fosta conducere USL a Consiliului Județean – să se retragă pe un post de director adjunct, pentru a-i lăsa locul lui Tămaș (membru PSD). Tămaș provine la rândul său din structura Direcției Sociale. El  afirmă că măsura Consiliului Județean este abuzivă, pentru că administrația județeană nu i-a fixat vreun criteriu de performanță, așa cum se întâmplă în cazul altor regii sau structuri subordondate Consiliului Județean.

“Cum să fiu notat cu 1,25 când eu am gestionat 6 proiecte europene în valoare de peste 50 de milioane de lei. Am deschis noi case de tip familial. Am  făcut economii importante la buget și am stopat mai multe finanțări ilegale, care se petreceau înainte să preiau eu această instituție”, a mai comentat Daniel Tămaș. El arară că evaluarea care i s-a făcut este un act de răzbunare din partea actualului președinte al Consiliului Județean, Alin Tișe, subliniind că se va adresa instanței.

 

Anna Horvath, viceprimar suspendat în Cluj-Napoca, este suspectată de Agenţia Naţională pentru Integritate (ANI) de conflict de interese. În același timp a fost sesizată și Direcția Națională Anticorpție din Cluj. Anna Horvath mai este cercetată, de asemenea, pentru trafic de influență.

Atfel, în perioada exercitării mandatului de viceprimar 2012 – 2016, a participat la ședința Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca, în cadrul căreia a fost adoptată o Hotărâre prin care s-a dispus alocarea sumei de 90.000 lei către Asociația Claudiopolis – Asociația pentru Dezvoltarea Comunității în cadrul căreia aceasta deține calitatea de președinte, și alocarea sumei de 30.000 lei Universității Sapientia din partea căreia persoana evaluată a beneficiat de foloase prin intermediul contractelor încheiate în calitate de cadru didactic.

Anna Horvath a încălcat, astfel, legislația privind conflictul de interese atât în materie administrativă în raport cu dispozițiile art.70 din Legea nr. 161/2003 potrivit căruia:

„Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative” coroborate cu dispozițiile art. 46, alin. (1) din Legea nr. 215/2001 potrivit căruia: „Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local” și cu dispozițiile art. 77 din Legea nr. 393/2004 potrivit căruia: „Consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii. În situaţiile prevăzute la alin. 1, consilierii locali şi consilierii judeţeni sunt obligaţi să anunţe la începutul dezbaterilor interesul personal pe care îl au în problema respectivă. Anunţarea interesului personal şi abţinerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul verbal al şedinţei”, cât și în materie penală, în raport cu dispozițiile art. 301 din Codul Penal al României, potrivit căruia „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”, se arată în comunicatul Agenției Naționale pentru Integritate.

Anna Horvath este trimisă în judecată de procurorii DNA Cluj pentru fapte de corupție – și-ar fi folosit influența pe lângă funcționarii din primărie pentru a urgența aprobarea unui proiect urbanistic al unui om de afaceri, iar în schimb ar fi primit de la acesta abonamente la un festival pentru voluntarii din campania pentru alegerile locale din iunie 2016. De anul trecut, ea este supendată din funcția de viceprimar și și-a luat concediu fără plată. A atacat măsura controlului judiciar, însă nu a primit câștig de cauză. O ultimă cale de atac împotriva respectivei măsuri se mai judecă încă la Înalta Curte.

Despre acțiunea ANI, Horvath a spu, după participarea la ședința Consiliul Local din 28 februarie, că este un caz atipic și că până la ea ANI n-a făcut niciun fel de informare către DNA. În plus, toate azuzele pe care cei de la integritate i le-ar aduce reprezintă neluarea în calcul datelor reale: a dețint contract civil cu Sapientia între 2008-2010 și a demisioant din asociația Claudiapolis când a fost aleasă viceprimat al municipiului.

by -
1 876
Sursa foto: 3Pillar Romania

O companie americană de servicii IT, înființată în SUA în 2006 și cu o prezență activă pe piața din România din 2009, angajează 100 de specialiști IT în Cluj-Napoca și Timișoara și anunță extinderea operațiunilor din România și regiune.

În cele două centre 3Pillar Global din România lucrează în prezent 400 de angajați, iar ținta pentru anul acesta este de a ajunge la un număr de 500 de specialiști IT. Pozițiile pe care 3Pillar Global le are deschise vizează  ingineri IT seniori, cu o experiență de peste 3 ani, care să acopere funcțiile de programare și testare, dar și tineri pe care să îi formeze în interiorul companiei. Angajatorii caută în special ingineri cu competențe în tehnologii utilizate pentru dezvoltarea de aplicații web (Java, Python, Ruby on Rails, Front End) și mobile (iOS si Android) dar si experiență în testare (manuală și automată). De asemenea, compania va pune mult accent pe dezvoltarea competențelor de automatizare, precizează reprezentanţii 3Pillar.

Cele două birouri 3Pillar Global din Cluj și Timișoara au un rol strategic în cadrul companiei, de aceea dezvoltarea acestor centre este o prioritate. La baza deciziei noastre se află calitatea produselor de tip software dezvoltate de specialiștii români. Echipele noastre au dezvoltat competențe de consultanță și au capacitatea de a lucra în echipe mixte alături de specialiști din SUA și UK ”, declară Cătălin Ștef, director general 3Pillar Global Romania și Senior Vice-President pentru operațiunile companiei la nivel global. „Și în acest an, pe lângă campaniile clasice de recrutare și acțiunile de head hunting, vom continua să investim în programe de dezvoltare de nivel tehnic foarte înalt. Remarcă de asemenea eforturilor universităților de a-și consolida programele educaționale și de a le alinia cu cerințele din piață. Atât la Cluj, cât și la Timișoara, nivelul absolvenților a crescut foarte mult în ultimii ani”, subliniază Cătălin Ștef.

Din cei 800 de angajați pe care compania îi are la nivel global, 250 lucrează în noul sediul din complexul de birouri The Office Cluj-Napoca, respectiv 150 în City Business Centre Timișoara. Birourile din România deservesc în principal clienți pentru care compania dezvoltă soluții software în domeniile media și entertainment, informare, sănătate și in domeniul financiar. În ceea ce privește planurile de viitor, 3Pillar Global analizează oportunitatea deschiderii a noi centre IT, atenția fiind îndreptată în acest moment spre două orașe din regiune, decizia finală urmând a fi luată până în vara acestui an.

În martie 2016, 3Pillar Global anunţa o ţintă similară: de 100 de angajaţi noi şi ar fi vrut ca până la finalul anului să ajungă la un număr de 450 de angajați în cele două centre.

Piața locală de IT va crește în continuare, anticipa Ștef la început de 2017, într-o serie cu previziuni în IT publicată de Actualdecluj.ro. “Prezentul și viitorul IT-ului clujean vor fi determinate de focusul pe calitate și nu pe cantitate, unde nu putem concura cu piețele asiatice. Accentul pe inovație si pe activități generatoare de valoare adăugată va fi tot mai mare. Spre deosebire de anii trecuți, o serie de companii și-au consolidat poziția, sunt foarte vizibile în piață și au o creștere continuă, conturându-se în lideri. Principala provocare pentru aceste companii, din care facem și noi parte, va rămâne identificarea de noi talente care să asigure creșterea acestui sector”, consideră Ştef.

Previziuni în IT 2017. “Prezentul și viitorul IT-ului clujean vor fi determinate de focusul pe calitate și nu pe cantitate”

România are o poziție bună în domeniu: suntem pe locul 3 într-un top al ponderii IT-ului în PIB, după Marea Britanie şi Irlanda, sublinia recent Daniel Metz, CEO al NTT Data Romania, o companie clujeană preluată de un gigant japonez. „Avem mai mulţi it-işti pe cap de locuitor decât în ţări dezvoltate şi lucrul ăsta nu se prea ştie. Trebuie spus”, spunea Metz.

Vezi și:

“Reţeta” de supravieţuire în piaţa locală de IT – varianta unei companii cu 1250 de angajaţi

by -
0 144

„Asta ar trezi lumea, o apocalipsă unde să nu mai fie curent, să nu mai fie diesel, să nu mai fie corporații, să n-ai ce face.”

„Ne apropiem cu pași vertiginoși de un colaps total al civilizației”, îmi explică, pe un ton foarte calm (deși sună apocaliptic), bărbatul din fața mea. Numele lui este Dan Fofiu Sânpetreanu (45 de ani), locuiește în Cluj-Napoca, și, împreună cu soția lui, Adela (32 de ani), a decis să taie cordonul ombilical artificial care îi lega de corporații și supermarketuri și să trăiască în afara lanțului de consum din care faci parte de câte ori îți iei o pâine de la Mega.

Din perspectiva lor, un crash al societății va fi produs de un cumul de factori: criza economico-financiară, efectele climatice ale încălzirii globale și lipsa energiei ieftine ca cea din petrol.

„Sunt studii care susțin că trebuie să creăm în mediul urban faruri de supraviețuire, care să învețe oamenii cum să se descurce dacă n-au curent și gaz, cum să-și cultive hrana, cum să aibă acces la semințe în așa fel, încât să nu ajungă să se războiască unii cu alții pentru resurse. Oamenii or să-și dea în freză pentru ultima cutie de conservă de pe raft.”

Anarchy in Cluj, nu alta.

După ce am aflat că oamenii ăștia mănâncă aproape numai alimente din producția locală, își fac propria pastă de dinți și propriul săpun, se îmbracă doar de la second hand, consumă un minimum de energie și, în general, nu prea produc gunoi, pentru că totul se reciclează, am decis că trebuie să văd cam cum arată viața asta sci-fi pentru un bucureștean din Drumul Taberei. Mai ales că nici măcar de-o reciclare selectivă de bun simț n-am parte, că vine mașina de gunoi și aruncă toate containerele în aceeași grămadă.

Așa că, pentru trei nopți, am stat și eu la un loc cu ei, le-am mâncat mâncarea (vegetariană, desigur) și le-am folosit săpunul artizanal. Și n-o să mint, a fost mai ușor decât mă așteptam.

Citește reportajul pe vice.com

by -
0 712

Cluj Arena va găzdui, în 26 martie, partida tricolorilor din preliminariile CM 2018 din Rusia.

Biletele pentru meciul România-Danemarca vor fi disponibile online, începând cu 1 martie, pe site-urile bilete.frf.ro și bilete.ro. Acestea vor putea fi achiziționate atât prin plata cu cardul, cât și ramburs. Prețul unui bilet variază între 35 lei (peluză) și 100 lei (tribună), anunță FRF.

Fiecare persoană poate cumpăra maximum 4 bilete, urmând ca acestea să fie nominale (numele, data și locul nașterii ale titularului vor fi inscripționate pe toate). În cazul modificării titularului, tichetele vor putea fi preschimbate (inscripționate cu noul nume) la casieria arenei din Cluj, în 25 și 26 martie.

Bilet printat acasă, fără taxe

Pe lângă opțiunea livrării (6 lei în București, 9 lei în țară), suporterii au și varianta print-at-home, prin care își pot imprima singuri biletele, fără costuri suplimentare. IMPORTANT! În cazul achiziționării mai multor e-ticket-uri, e necesară printarea biletelor din toate link-urile recepționate pe adresa de e-mail.

Reduceri pentru copii în Family Zone
Zona dedicată familiei se va regăsi și la meciul cu Danemarca. În sectoarele speciale de la tribuna a II-a au acces doar fanii însoțiți de cel puțin un copil, beneficiind de un discount: 5% – 2 bilete, 10% – 3 bilete, 15% – 4 bilete, 20% – 5 bilete. Reducerea se va aplica după plasarea comenzii. Accesul pe stadion al copiilor se face numai pe baza unui bilet valabil.

Grupa E: România, Danemarca, Polonia, Muntenegru, Armenia, Kazahstan
► 4 septembrie 2016: Danemarca – Armenia 1-0 (Eriksen 17), Kazahstan – Polonia 2-2 (Khizhnichenko 51, 58 / Kapustka 9, Lewandowski 35-pen.), România – Muntenegru 1-1 (Popa 85 / Jovetić 87)
► 8 octombrie 2016: Armenia – România 0-5 (Stancu 4-pen., Popa 10, Marin 12, Stanciu 29, Chipciu 60), Muntenegru – Kazahstan 5-0 (Tomašević 24, N. Vukčević 59, Jovetić 64, Bećiraj 73, Savić 78), Polonia – Danemarca 3-2 (Lewandowski 20, 36-pen., 48 / Glik 49-autogol, Y. Poulsen 69)
► 11 octombrie 2016: Kazahstan – România 0-0, Danemarca – Muntenegru 0-1 (Bećiraj 32), Polonia – Armenia 2-1 (Mkoyan 48-autogol, Lewandowski 90+5 / Pizzelli 50)
► 11 noiembrie 2016: Armenia – Muntenegru 3-2 (A. Grigoryan 50, Haroyan 74, Ghazaryan 90+3 / Kojašević 36, Jovetić 38), Danemarca – Kazahstan 4-1 (Cornelius 15, Eriksen 36, 90+2, Ankersen 78/ Suyumbayev 17), România – Polonia 0-3 (Grosicki 11, Lewandowski 83, 90+1-pen.)
► 26 martie 2017: Armenia – Kazahstan (ora 19:00), Muntenegru – Polonia, România – Danemarca (ora 21:45)
► 10 iunie 2017: Kazahstan – Danemarca (ora 19:00), Muntenegru – Armenia, Polonia – România (ora 21:45)
► 1 septembrie 2017: Kazahstan – Danemarca (ora 19:00), Danemarca – Polonia, România – Armenia (ora 21:45)
► 4 septembrie 2017: Armenia – Danemarca (ora 19:00), Muntenegru – România, Polonia – Kazahstan (ora 21:45)
► 5 octombrie 2017: Armenia – Polonia (ora 19:00), Muntenegru – Danemarca, România – Kazahstan (ora 21:45)
► 8 octombrie 2017: Danemarca – România, Kazahstan – Armenia, Polonia – Muntenegru (ora 19:00)

Polonia 4 3 1 0 10-5 10
Muntenegru 4 2 1 1 9-4 7
Danemarca 4 2 0 2 7-5 6
ROMÂNIA 4 1 2 1 6-4 5
Armenia 4 1 0 3 4-10 3
Kazahstan 4 0 2 2 3-11 2