Arhiva anuala2017

La Cluj a fost deschis, astăzi, un nou Consulat, cel al Republicii Kazahstan. Omul de afaceri clujean Ștefan Gadola a preluat mandatul de Consul onorific în prezența ambasadorului Kazahstanului în România, Excelența Sa Daulet Batrashev. Primarul Clujului Emil Boc a apreciat că indiferent de distanțe, Clujul își extinde colaborarea cu țări importante din Europa și nu numai, pentru derularea unor parteneriate strategice, în domeniile IT&C, energie, logistică, produse agroalimentare, servicii medicale, educație, culură și nu numai. Ștefan Gadola a precizat că va depune un efort considerabil pentru ca relațiile României cu Kazahstan să se îmbunătățească semnificativ,  mai ales că această țară are în acest moment un potențial imens de dezvoltare. La ceremonia de înmânare a titlului de Consul Onorific a participat și rectorul Universității Babeș Bolyai Cluj, Ioan Aurel Pop, care a relatat că are o strânsă colaborare cu Universitatea din Astana, și că tot mai mulți studenți kazahi vin să studieze la Cluj, prin intermediul unor programe universitare.

Primăria Cluj Napoca a semnat și un protocol de înfrățire cu orașul Karaganda, capitala administrativă a provinciei cu același nume, considerată drept cel mai mare centru industrial, științific și cultural al țării.

„Kazahstanul nu înseamnă doar bogăţii naturale sau stepa, ci şi o mare moştenire lăsată umanităţii, de la provenienţa banalului măr până la zborurile cosmice lansate de la Baikonur. Lumea modernă beneficiază astăzi din plin de pe urma Kazahstanului fără să ştie. Dacă petrolul sau uraniul sunt văzute drept principalele lucruri pe care Kazahstanul le oferă lumii, există şi surprize. De pildă, cred că puțină lume știe că în Kazahstan sunt, oficial, 21.000 de români. Neoficial ar fi chiar 40.000 de mii. Kazahstanul este cel mai mare producător mondial de uraniu. Statul asiatic deţine 12% din rezervele mondiale şi 36% din producţia planetară”, a comentat Gadola (foto jos). Omul de afaceri este asociat în echipa care a pus bazele Energobit, una dintre celei mai importante companii producătoare de sisteme de energie din România.

Kazahstanul nu se oprește aici, spune ambasadorul Daulet Batrashev

Kazahii se află în plină dezvoltare, se reformează politic și își modernizează economia – a relatat ambasadorul  Daulet Batrashev. ”Pe termen mediu și lung, Kazahstanul vrea să devine o putere mondială, să intre în top 30 în lume. Procesul de modernizare are obiective clare. Avem definite și sarcinile, prioritățile, respectiv metodele de realizare aferente. În luna aprilie a anului trecut, președintele Nazarbayev a demarat Programul de modernizare a identității Kazahstanului, menit nu să completeze modernizarea politică și economică, ci să-i asigure nucleul.  În discursul său, președintele a subliniat următoarele șase aspecte ale acestui proces de modernizare, atât pentru societate în ansamblul ei, cât și pentru fiecare persoană din Kazahstan care se află în căutarea identității naționale în secolul XXI – competitivitate, pragmatism, păstrarea identității naționale, cultul cunoașterii, dezvoltare evoluționistă și atitudine deschisă”, a spus demnitarul. 

Programul pe care statul asiatic îl propune:

Competitivitatea

În prezent, nu doar o singură persoană, ci o națiune în general, poate reuși doar prin dezvoltarea propriei competitivități.

Aceasta înseamnă că, din punct de vedere prețuri și calitate, națiunea are ceva de valoare de oferit pe piețele regionale și globale. Nu vorbim doar despre bunuri materiale, ci și despre cunoștințe, servicii, produse intelectuale și, în cele din urmă, calitatea resurselor umane.

Un element unic cu privire la viitor este faptul că succesul unei națiuni se va baza nu pe bogăția sa minerală, ci pe capacitatea fiecărei persoane de a concura cu succes.

Acesta este motivul pentru care fiecare persoană din Kazahstan, dar și națiunea în ansamblu, ar trebui să posede un set de calități care să se potrivească cerințelor secolului XXI. Printre acestea se numără competențele informatice, cunoașterea limbilor străine și deschiderea culturală.

Programul Kazahstanul Digital, programul trilingv, precum și inițiativa culturală și religioasă reprezintă părți din procesul de pregătire a națiunii (și a întregului popor din Kazahstan) pentru viața în secolul XXI. Este cheia competitivității noastre.ț

Pragmatismul

Modernizarea este imposibilă fără capacitatea de a schimba obiceiuri și stereotipuri. De-a lungul istoriei noastre există multe exemple de abordare pragmatică autentică și de succes.

Timp de secole întregi, strămoșii noștri au avut un mod ecologic de viață, care a conservat mediul și resursele sale naturale, folosindu-le într-un mod foarte pragmatic și corect din punct de vedere economic.

Cu toate acestea, doar în câțiva ani la mijlocul secolului trecut, utilizarea irațională a resurselor a dus la dispariția Mării Aral și transformarea a mii de hectare de teren fertil în zone de dezastru ecologic.

În cursul modernizării, ar trebui să ne amintim de abilitățile strămoșilor noștri. Pragmatismul înseamnă cunoașterea exactă a resurselor noastre naționale și personale, utilizarea eficientă a costurilor și capacitatea de a ne planifica viitorul.

Pragmatismul este opusul risipei, aroganței și a unui stil de viață ostentativ. Cultura societății moderne este o cultură a moderației, a prosperității, nu a luxului. Este o cultură a raționalității.

Abilitatea de a trăi rațional, cu accent pe atingerea obiectivelor reale, pe educație, pe un stil de viață sănătos și pe succesul profesional demonstrează pragmatismul din comportamentul nostru.

Acesta este singurul model de succes în lumea modernă. Atunci când o națiune sau un individ nu se concentrează pe obiective practice și concrete, apar ideologii populiste nerealiste, care duc la catastrofă.

Conservarea identității naționale

Conceptul de modernizare spirituală implică schimbări în ceea ce privește comunitatea și cultura colectivă. Există două aspecte.

În primul rând, schimbări în identitatea noastră colectivă.

În al doilea rând, păstrarea nucleului interior al identității noastre naționale, permițând în același timp schimbarea anumitor caracteristici.

Tradițiile și obiceiurile noastre naționale, limba, muzica și literatura, într-un singur cuvânt, spiritul nostru național, ar trebui să rămână cu noi pentru totdeauna.

În același timp însă, modernizarea înseamnă și că anumite obiceiuri învechite ar trebui lăsate în urmă.

Construim o societate meritocratică, în care valoarea fiecărui individ ar trebui să se bazeze pe contribuția sa personală, precum și pe calitățile personale și profesionale. Nepotismul nu-și are loc într-un astfel de sistem, deoarece acesta este modul de a construi o carieră doar într-o societate ratată și subdezvoltată.

Trebuie să înțelegem două reguli de nestrămutat.

Prima. Modernizarea este imposibilă fără păstrarea culturii naționale.

A doua. Pentru a avansa, o națiune trebuie să lase în urmă elementele din trecut care-i împiedică dezvoltarea.

Cultul cunoașterii

Națiunea noastră a fost întotdeauna cunoscută pentru setea ei de cunoaștere.

Am avut multe realizări de la obținerea independenței. Am pregătit zeci de mii de tineri specialiști la cele mai bune universități din lume. La începutul anilor 1990, am pus baza prin Programul de Burse Bolashak și apoi am creat o serie de universități de top, o rețea de școli intelectuale și multe altele.

Cu toate acestea, cultul educației ar trebui să fie universal. Există un motiv foarte clar pentru acest lucru. Datorită revoluției tehnologice, jumătate din profesiile existente vor înceta să existe în deceniile următoare.

Numai persoanele cu studii superioare, care au capacitatea de a-și schimba cariera, vor putea trăi cu succes în astfel de condiții.

Acesta este motivul pentru care, azi, Kazahstan se numără printre țările dezvoltate care investesc masiv în educație.

Dezvoltarea evoluționistă, nu revoluționară a Kazahstanului

Anul acesta se împlinesc 100 de ani din octombrie 1917, când au avut loc schimbări radicale în zone extinse ale Eurasiei. Întreg secolul XX a fost marcat de revolte.

Cea mai mare parte a lecțiilor secolului al XX-lea au fost tragice pentru poporul nostru.

În primul rând, calea naturală a dezvoltării națiunii a fost întreruptă și au fost impuse forme străine de organizare socială.

În al doilea rând, demografia noastră a suferit un prejudiciu teribil, iar consecințele acestui fapt au afectat națiunea de-a lungul întregului secol.

În al treilea rând, limba și cultura kazahă au fost aproape pierdute.

În al patrulea rând, suprafețe mari din multe regiuni au fost transformate în zone de dezastru ecologic.

Desigur, istoria nu este doar în alb și negru. Secolul al XX-lea a adus, de asemenea, evoluții în dezvoltarea Kazahstanului. Am fost martorii industrializării, creării unei infrastructuri sociale și industriale, precum și formării unei noi intelectualități.

Lecțiile istoriei trebuie înțelese într-o manieră foarte clară. Epoca revoluțiilor nu s-a terminat. Deși acestea au suferit schimbări mari de formă și conținut, istoria recentă ne spune, direct și fără echivoc, că doar dezvoltarea evoluționistă oferă națiunilor o șansă la prosperitate. În caz contrar, ne vom regăsi din nou în capcana istoriei.

Dezvoltarea evoluționistă, ca principiu ideologic, ar trebui să fie unul dintre obiectivele de referință la nivel individual pentru fiecare persoană din Kazahstan.

Atitudinea deschisă

Întâmpinăm multe probleme deoarece, în timp ce lumea largă se schimbă rapid, soluțiile găsite rămân limitate în interiorul granițelor noastre.

A avea o atitudine deschisă presupune trei aspecte principale.

În primul rând, înțelegerea a ceea ce se întâmplă în lume, în jurul țării noastre și în partea de planetă în care locuim.

În al doilea rând, înseamnă să fim deschiși la schimbările aduse de revoluția tehnologică. În zece ani, aceasta va transforma multe aspecte ale vieții noastre – munca, timpul liber, căminele noastre și căile de comunicare. Trebuie să fim pregătiți pentru asta.

În al treilea rând, abilitatea de a accepta și de a învăța din experiența altor persoane și țări. Cele două mari națiuni asiatice, Japonia și China, sunt cele mai bune exemple ale acestei abordări.

A fi deschis celor mai bune practici este cheia succesului și una dintre caracteristicile unei atitudini deschise.

Președintele Nazarbayev a descris planurile de viitor ale națiunii, menționând câteva proiecte concrete care urmează a fi demarate în anii ce vin.

În primul rând, este necesar să începem să lucrăm la o tranziție treptată a limbii kazahe spre alfabetul latin. Acest aspect trebuie tratat cu mare atenție și delicatețe, necesitând o abordare constantă și etapizată. Ne pregătim cu grijă de acest lucru încă de la independență.

În decembrie 2012, în discursul său anual privind starea națiunii, intitulat „Kazahstan – 2050”, președintele Nazarbayev a spus că trebuie să începem modificarea alfabetului nostru în cel latin, începând cu anul 2025.

Aceasta înseamnă că trebuie să facem trecerea la alfabetul latin în toate sferele.

Cu alte cuvinte, din 2025, vom începe să publicăm fluxuri de lucru, reviste, manuale și orice altceva în alfabetul latin.

Iar pregătirea pentru această tranziție, care își are propria logică extrem de puternică, trebuie să înceapă de acum.

Este o schimbare determinată de cerințele specifice ale mediului tehnologic modern, ale comunicațiilor, științelor și educației din secolul XXI.

Până la sfârșitul anului 2017, cu ajutorul oamenilor de știință și al publicului larg, este necesară adoptarea unei singure versiuni standard a noului alfabet kazah. În 2018, ar trebui să începem instruirea pentru predarea noului alfabet și pregătirea manualelor pentru ciclul gimnazial.

În următorii doi ani, vom efectua munca organizatorică și metodologică necesară.

În cursul perioadei de adaptare, alfabetul chirilic va fi de asemenea aplicabil pentru o anumită perioadă de timp.

Cel de-al doilea proiect concret constă în traducerea în limba kazahă, în anii următori, a celor mai bune 100 de manuale din lume despre științe umane, pentru a permite tinerilor noștri să acceseze cu ușurință cunoștințele. Aceste manuale ar trebui folosite pentru a educa studenții noștri în anul școlar 2018/2019.

În aceste scop, pe baza structurilor de traducere deja existente, a fost înființat un Birou Național de Traduceri neguvernamental.

Realizarea acestor obiective va oferi un nivel de educație de o calitate diferită pentru sute de mii de studenți și-i va pregăti să concureze la nivel mondial în sfera cunoștințelor.

În al treilea rând, patriotismul începe cu dragostea pentru pământ, sat, oraș, regiune, cu dragostea pentru o mică patrie. Prin urmare, președintele Nazarbayev a propus programul „Tugan Zher” („Patria”), care poate fi ușor tradus într-un cadru mai larg – „Tugan El” („Țara natală”).

Programul va acoperi următoarele aspecte:

  • Studierea aprofundată a înțelepciunii tradiționale locale în domeniul educației, ecologie și amenajarea siturilor, studiul istoriei regionale, restaurarea monumentelor culturale și istorice și a siturilor culturale de importanță locală.

  • În al doilea rând, va ajuta oamenii de afaceri, persoanele oficiale, reprezentanții intelectualității și tinerii care, după ce s-au mutat în alte regiuni ale țării, vor dori să-și sprijine mica patrie.

  • În al treilea rând, autoritățile locale trebuie să abordeze în mod sistematic și organizat programul Tugan Zher. Se impune o abordare echilibrată și o înțelegere atentă. Ar trebui să găsim forme diferite de sprijin și respect social, care să contribuie la mica patrie, inclusiv un mecanism de susținere prin sponsori.

Pe scurt, programul Tugan Zher va servi drept un fundament adevărat pentru patriotismul nostru național.

În al patrulea rând, împreună cu proiectul Tugan Zher, care vizează căminele, facilitățile și așezările locale, ar trebui să consolidăm inițiativele de protejare a locurilor noastre naționale sfinte, un alt domeniu prioritar pentru cetățenii noștri.

Acest lucru se poate realiza printr-un proiect intitulat „Locuri sfinte ale Kazahstanului” sau „Geografia sacră a Kazahstanului”, așa cum îl numesc oamenii de știință. Nu este vorba doar despre restaurarea monumentelor, clădirilor și construcțiilor.

Scopul este de a uni, în conștiința națională, monumentele care înconjoară Ulytau și Mausoleul lui Khoja Ahmed Yassawi, monumentele vechi ale mormintelor Taraz și Beket Ata, componentele antice ale Kazahstanului de Est și locurile sacre ale Zhetysu (Semirechye), precum și multe alte locuri. Toate acestea contribuie la formarea identității noastre naționale.

Centura culturală și geografică a locurilor sfinte din Kazahstan reprezintă o protecție simbolică a națiunii și este o sursă de mândrie care ne leagă, într-un mod invizibil, de-a lungul secolelor.

Este un element cheie al identității noastre naționale, motiv pentru care ar trebui să dezvoltăm și să implementăm un astfel de proiect, pentru prima dată în istoria noastră.

Guvernul Kazahstanului urmează să dezvolte acest proiect în decurs de un an.

În al cincilea rând, competitivitatea în lumea modernă și competitivitatea culturilor. Hollywoodul a jucat un rol major în asigurarea succesului S.U.A. în timpul „războiului rece”. Dacă vrem să fim o națiune cu un loc unic pe harta lumii în secolul 21, ar trebui să punem în aplicare încă un proiect – Cultura modernă kazahă la nivel global.

Avem nevoie ca lumea să știe despre noi, nu doar ca urmare a resurselor petroliere și a inițiativelor principale de politică externă, ci și datorită realizărilor noastre culturale.

Acest proiect se va concentra pe următoarele:

  • o abordare țintită, pentru a face mai cunoscută cultura noastră internă în cele șase limbi ale ONU: engleză, rusă, chineză, spaniolă, arabă și franceză.

  • trebuie să folosim metode moderne de prezentare, care depășesc cărțile, folosind cele mai recente canale și tehnici multimedia.

  • ar trebui să existe un sprijin serios din partea statului și o susținere consecventă din partea mediului științific și a cercurilor academice.

Programul va necesita un efort serios și temeinic în vederea selectării celor mai bune contribuții culturale naționale și a le prezenta în mod eficient la nivel internațional.

Aceasta va include lucrări de traducere importante și promovarea realizărilor noastre culturale, inclusiv cărți, spectacole, sculpturi, picturi, compoziții muzicale și descoperiri științifice.

Pentru prima dată, cultura noastră va fi cunoscută pe toate continentele și în cele mai importante limbi.

În al șaselea rând, președintele a propus proiectul „100 de fețe noi ale Kazahstanului”, care va spune povestea celor 25 de ani de independență văzuți prin viața personală a 100 de cetățeni, din regiuni diferite, din grupe de vârstă diferite, cu etnii diferite, fiecare dintre ei având realizări de succes în ultimii 25 de ani. Aceste povești adevărate ale unor oameni obișnuiți vor zugrăvi imaginea Kazahstanului modern. Ele vor aduce în atenția lumii realizările noastre mai mult decât orice statistică.

Un stat și o națiune nu sunt o structură statică, ci un organism viu, în dezvoltare. Pentru a trăi, este nevoie de o capacitate de adaptare semnificativă.

În zorii unei noi ere, Kazahstanul are o șansă istorică unică de a-și construi un viitor mai bun, prin reînnoire și idei noi.

Oamenii din Kazahstan, în special generația tânără, înțeleg importanța modernizării noastre.

În noua realitate, aspirația interioară pentru reînnoire este principiul cheie al dezvoltării noastre. Pentru a supraviețui trebuie sa ne schimbăm.

Cluj-Napoca se va înfrăți cu orașul Karaganda, din Kazahstan, iar ceremonia oficială va avea loc la sfârșitul acestei săptămâni. Prilej cu care, la Cluj sosește și ambasadorul Daulet Batrashev.

Citiți și:

 

 

 

by -
0 16
Remus Câmpeanu alături de fiul său în tribuna a II-a a fostului stadion Ion Moina foto: Thomas Câmpean/arhivă personală

Tangourile lui Ionel Vasilescu și Ionel Fernic rulează, la un pick-up, în salonul cel mare Continental, unde, într-un colț întunecat de fumul din pipă, poetul Negoiță Irimie îi recită prietenului său Zoli câteva versuri care urmează să prindă tiparul.

-“Dor de infinit”,  ce spui, Zoli? Invansuc îl privește interesat, zâmbește fin și îi face un semn discret ospătarului, care apare imediat.

– Hai, câți suntem? Trei?  Trei nemțești, vă rugăm, stimabile domn. Rudeberger să fie!

Remus Câmpeanu e al treilea sosit la masă, a venit ultimul pentru că uitase acasă Potopul” lui Sienkiewics, luat cu împrumut, din biblioteca lui Ivansuc, și-a fost nevoit să se întoarcă. “Zoli, imediat vin și restul”, îi spune Câmpeanu.

-Care?

– Marcu, Georgescu, Adam și Moguț. M-am văzut la 5 cu ei, treubie să apară.

Seara se prelungi până după închidere, pând când s-a oprit muzica, dar băiatul care servea la masă cunoștea un muzicant înzestrat, cu mâini aurite când atingea acordeonul. La un moment dat, și muzicianul s-a oprit din cântat. Nu că n-ar fi putut, pentru că lua bani frumoși de la masă, dar voia să tragă cu urechea la poveștile ce variau tematic, de la fotbal la cultură, înapoi la fotbal, medicină și poezie. A fost o seară de iarnă friguroasă din 1966.

“Mă uit acum în oglindă și nu-mi vine să cred. Universitatea are 98 de ani, iar eu, mai mult de jumătate i-am petrecut aici. Aș putea să-i spun celui din oglindă că mi-au fost date multe bucurii, suferință, dar bucuria vindecării suferinței este fantastică. Acum, dacă m-aș întâlni cu Zoli, nu ne-am vorbi, cred că ne-am înțelege din priviri. Probabil că în această societate de azi nu ne-am vedea cu lunile. Dar când ne-am da întâlnire, am avea telefoanele închise amândoi, ne-am lăuda unul pe celălalt, ne-am mulțumi reciproc, am depăna amintiri, am râde, ne-am îmbrățișa, am recita poezii. Eu când pun capul seara, în pernă, mă gândesc la recensământ. Ne gândim unii la alții. Noi, cei rămași aici, ne gândim de-aici, iar cei care s-au dus în cer, se gândesc și ei la noi. Sunt sentimente greu de explicat. Pentru mine asta a fost Universitatea Cluj. U nu e o simplă literă. U este o dovadă, dacă vreți, că sufletul există. Mie mi se pare că s-au alterat aceste sentimente care, odinioară, înconjurau Universitatea. Oamenii obișnuiau să gândească cu sufletul, nu cu mintea, iar sufletul e mai cuprinzător.  Îmi doresc să prind centenarul peste doi ani. Îmi doresc să mă sunați peste doi ani și să mă întrebați despre Universitatea. Eu voi fi stadion. Dacă nu vă voi răspunde la telefon și dacă nu voi fi pe stadion, înseamnă că nu voi mai fi deloc, ci voi juca alături de Zoli, din nou”

Remus Câmpeanu

Calcule și monitorizări ale Primăriei și ale Companiei de Transport arată că banda deficată pentru autobuze implementată pe un parcurs de 1,6 km de aproape trei luni și-a demonstrat eficiența. Pe aceeași distață unde aceasta funcționează, timpul călătoriei s-a redus cu 50 %. Per total, pe o rută de transport în comun care trece prin zona dedicată, economia de timp este de 20%.

Oficialii Primăriei clujene au anunțat că sistemul de benzi dedicate transpotului în comun urmează să fie extins pe relația Gheorgheni-Centru sau Centru-Mănăştur-Calea Floreşti, zona de intrare în Cluj. Mai ales că banda dedicată dată în circulație aproape de finalul lunii august din Mărăști (Biserica Sf Petru) până pe Memorandumului și-a dovedit deja utilitatea. Primarul Emil Boc vorbește de minin 20% timp câștigat de clujenii care merg cu mijloacele de transport în comun. Viceprimarul Dan Tarcea chiar menționează că pe tronsonul de bandă dedicată timpul de călătorie s-a înjumătățit. Oficialul a mai spus că el personal folosește autobuzul când merge de la Primărie la întâlniri sau la emisiuni radio sau TV pentru că ajunge mult mai repede decât cu mașina.

“A scăzut durata de timp în care parcurgi distanța de timp din Mărăști și până la Primărie. S-a câștigat cu minim 20% mai mult timp câştigat de cetăţean. Simplul fapt că nimeni nu critică banda dedicată este o dovadă foarte clară că ea este binevenită. Eu nu am auzit critici majore în afară de câteva observaţii singulare din partea unor şoferi. Banda dedicată îşi arată astăzi utilitatea. Acest lucru trebuie să continue. Nu inventăm noi apa caldă, au inventat-o alții. În oraşe care cunosc dezvoltare, soluţiile pentru transport se bazează pe susţinerea transportului în comun, pe susţinerea alternativelor la transportul în comun bicicletă, taximetrie, car sharing, ride sharing, spaţii pietonale, tramvaie, troleibuze, autobuze”, a menționat primarul Emil Boc. Viceprimarul Dan Tarcea a mai spus că actuala bandă dedicată aduce timpi de călătorie foarte buni. “Dacă până acum se făceau 30 de minute din Mărăști, biserica Sf Petru la Primărie, acum aceeași distanță se parcurge în 15 minute. Pe total călătorii câștigă cu 20 % mai mult timp dacă aleg mijloacele de transport în comun”, a afirmat Tarcea.

La fel cum s-a întâmplat pe B-dul 21 Decembrie 1989 unde s-au desființat peste 100 de locuri de parcare la bordură pentru a face loc benzii dedicate, strategia va continua și pe marile bulevarde, Titulescu, Calea Mănăștur, Calea Florești pentru ca sistemul de benzi dedicate să poată fi implementat și pe zona Gheorgheni – centru, dar și centru-Mănăștur (Calea Florești).

Concomitent, primăria caută soluții pentru relocarea actualelor locuri de parcare.

“Strategia pe care o aplicăm cu rigoare şi anume, pe axele mari importante, în interiorul oraşului, maşinile de pe marile bulevarde să fie puse în parkinguri şi acum suntem în faza de lucru de a realiza parkinguri atât pe Titulescu, cât şi pe Calea Floreşti, ca maşinile care sunt parcate acolo să fie ridicate şi puse în parkinguri în spatele blocuri, între blocuri, unde este foarte greu să găsim suprafeţe de teren, dar vom desfiinţa garajele. Se lucrează la cel puţin 7 locaţii alternative pe cele două zone pentru a putea să redăm transportului în comun, în principal, bandă dedicată pentru ceea ce înseamnă Gheorgheni-Centru sau Mănăştur-Calea Floreşti, zona de intrare în Cluj”, a precizat primarul Emil Boc.

Benzile dedicate sunt o soluție la care autoritățile locale au apelat pentru a fluidiza traficul din Cluj-Napoca. SIstemul a fost testat în vara lui 2016 pe o porțiune de 300 metri din Piața Cipariu, iar anul acesta a fost implementat pe rută mai mare, de 1,6 kilometri. Aceasta după ce Universitatea Tehnică a făcut măsurători și teste în trafic și soluțiile propuse s-au dezbătur public. Amintim că odată cu banda dedicată de 1,6 km s-au desființat locuri de parcare și s-au relocat pe artere secundare unde s-au instituit sensuri unice.

La orele de vârf sau atunci când în oraș plouă, transportul în comun pe relația centru-cartiere comportă o altă problemă. Cei care utilizează autobuzele spun că abia te poți urca într-un autobuze. Alții amintesc că la Cluj este încă nefuncțional sistemul de tiketing care ar trebui să prevină înghesuiala din mijloacele de transport în comun.

22 noiembrie 2017, sursa foto: Simona Suciu Facebook

Vezi și:

A început experimentul premieră pentru oraș

Benzile dedicate pe traseul est-vest devin funcționale până la sfârșitul lunii august

Primarul Emil Boc și viceprimarul Dan Tarcea au făcut declarații la posturile de radio Realitatea FM, respectiv Napoca FM.

by -
1 41

Eveniment pentru Filarmonica de Stat “Transilvania” din Cluj-Napoca: concertează nicăieri altundeva decât la Viena, de Ziua Națională.

Orchestra filarmonicii din Cluj concertează alături de pianista Alexandra Dariescu în Sala Mare a Musikverein, în 30 noiembrie. Ansamblul dirijat de Gabriel Bebeşelea prezintă un repertoriu ce cuprinde compoziţii de Dinu Lipatti, Edvard Grieg şi George Enescu și aduce în prim-plan lucrarea enesciană Pastorale-Fantaisie, prezentată în primă audiţie în Austria. „Cu acest concert deschidem seria de evenimente dedicate Centenarului României moderne, 1918 – 2018. Concertul este susținut de o orchestră de calibru în impresionanta sală aurie a Musikverein din Viena, una din capitalele culturale internaționale care a jucat un rol deosebit în devenirea multor muzicieni, scriitori și artiști români din ultimele două secole“, spune ambasadorul României în Austria, Bogdan Mazuru.

După al Doilea Război Mondial, Sala Mare a Musikverein a găzduit un singur concert al unei orchestre din România: Filarmonica Bucureşti şi solistul Ion Voicu au interpretat în 1961 Suita nr. 1 pentru orchestră în Do major op. 9 de George Enescu, dirijată de George Georgescu.

Alte două concerte ale Filarmonicii Bucureşti în Sala aurie a Musikverein, avându-l ca solist pe Dinu Lipatti, sub bagheta dirijorului George Georgescu, avuseser[ loc în 1941.

Absolvent al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj-Napoca, dirijorul Gabriel Bebeşelea a urmat ulterior cursurile de masterat ale Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, unde e doctorand.

Tânăra pianistă Alexandra Dariescu e prima pianistă română care concertează la Royal Albert Hall, alături de Orchestra Filarmonicii Regale din Londra în 2013. E și cea mai tânără muziciană distinsă cu Medalia Custodele Coroanei, S-a născut la Iaşi şi a început studiul pianului la 7 ani.

by -
0 31

Un hub din Cluj învață tinerii antreprenori cum să pună pe roate o afacere pentru care au câștigat finanțare prin programul guvernamental Startup Nation – unde majoritatea dosarelor câștigătoare vine de la Cluj.

În total în județ banii din Startup Nation vin pentru 2.000 de proiecte, adică un sfert din totalul proiectelor câștigătoare din țară, iar pentru cei 2.000 de viitori antreprenori comunitatea ClujHub organizează luni seara un atelier la care sunt invitați experți în branding și comunicare, finanțare, juridic și contabilitate. „Interesul noilor antreprenori din zona Clujului pentru acest program este unul deosebit de ridicat. Am primit zeci de întrebări din partea membrilor comunității ClujHub despre cum să-și implementeze planul de afaceri câștigător pentru a fi sustenabil, așa că ne-am gândit să îi punem în legătură directă cu specialiști din domenii conexe, de suport, care să le explice ce au de făcut mai departe și să le răspundă la întrebări”, a declarat Victor Miron, directorul executiv al ClujHub, care e și moderatorul evenimentului.

Peste o sută de antreprenori sunt așteptați la evenimentul organizat de ClujHub în 7 decembrie, de la ora 19 în magazinul Central la etajul 3. Accesul e gratuit, pe bază de înscriere prealabilă.
Prin intermediul programului Start-Up Nation 2017, statul, prin Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreptrenoriat, s-a angajat să acorde fonduri nerambursabile de până la 200.000 de lei pentru fiecare afacere câștigătoare. Sunt vizate microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii din întreaga țară, înființate după 30 ianuarie 2017.
Dezbaterea din 7 decembrie este prima dintr-o serie de evenimente dedicate noilor antreprenori și care vor fi organizate la noul sediu ClujHub, în magazinul Central, la etajul III. Prin asemenea întâlniri, ClujHub urmărește să coaguleze și să dezvolte comunitatea clujeană a antreprenorilor și freelancerilor prin îmbunătățirea schimbului de idei și crearea unui mediu potrivit inovației.

by -
0 71

O universitate din Cluj lansează gamă de sucuri, săptămâna viitoare.

Vorbim de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, care lansează luni gamă de sucuri probiotice. “În ultimele decenii, cererea consumatorilor în domeniul produselor alimentare s-a schimbat considerabil. Consumatorii caută din ce în ce mai mult alimentele funcționale într-un efort de a-și controla sănătatea și bunăstarea. Sensibilizarea crescândă a relației dintre dietă și sănătate a dus la creșterea cererii de produse alimentare care, pe lângă rolul nutritiv, să susțină sănătatea. Probioticele și prebioticele sunt componente prezente în alimente, sau care pot fi încorporate în alimente şi care, prin interacțiunile cu tractul gastrointestinal, conferă acestora beneficii pentru sănătate”, explică universitatea.

Sucurile probiotice de la USAMV sunt rezultatul muncii unei echipe de cercetători din cadrul universității, a Institutului de Gastroenterologie si Hepatologie „Prof. Dr . Octavian Fodor” din Cluj-Napoca şi Centrul de Cercetare si Inovare Agroalimentară din oraș. Cercetările au început încă din 2014 într-un proiect de cercetare care a urmărit utilizarea de reziduuri agro-alimentare, bacterii probiotice icroîncapsulate sau granulate şi îmbuteliere în recipiente inteligente cu eliberare controlată. Băuturile au fost testate nu doar pe persoane sănătoase dar și pe bolnavi cu afecțiuni gastrointestinale. Rezultatul – două sucuri de mere și morcovi, respectiv struguri negri și sfeclă. “Băuturile probiotice au fost obținute prin valorificarea unor reziduuri din industria alimentară, respectiv coji și pulpă de mere, morcovi, struguri negri și sfeclă și adăugarea de microcapsule cu bacterii probiotice pentru a avea efect pozitiv asupra sănătății gastrointestinale”, explică echipa de cercetare.

Coordonatorul proiectului e cercetătorul Dan Vodnar (foto), despre care actualdecluj.ro a mai scris. Am vorbit cu el și l-am întrebat când se poate găsi produsul pe piață – deocamdată e lansat doar la nivel academic, fără să fie produs pentru public, spune el – și cum a ajuns la această formulă. “Sucul se adresează pentru persoanele care suferă de colon iritabil. Acesta a fost targetul nostru, să identificăm și să realizăm un produs pe nișa asta. Am avut mai multe variante, vreo 15, și am avut la cel m ai bun profil senzorial pe baza chestionarelor completate, cred că au fost vreo 2.000 de chestionare în funcție de aromă, gust, after taste. Varianta e cea mai bună datorită bacteriei, sucul e vehicul, ne interesa să fie gustos. bacteria e selectată, caracterizată, produsă, atomizată, încapsulată”.

Sucul vine în recipiente de doar 300ml, pentru că o dată sticla deschisă acesta trebuie băut imediat. “Ideea a pornit dintr-o necesitate, am identificat cu partenerii de la institutul de gastroenterologie o nișă de oameni pentru care nu există produse pe piață. Oamenii nu sunt tratați de sindromul de colon iritabil. O soluție venea din zona microbiană și asta am încercat să identificăm, un microorgansm care să răspundă la acest sindrom. extrem de multe variante de sucuri am produs, inclusiv cu consorții, cercetări fundamentale destul de articulate, după care concluzia și feedback-ul pe pacienții de la gastroenterologie e că această tulpină are cel mai bun răspuns. Am făcut 4 variante și 7 consorții, adică niște cocktail-uri de bacterii. Între timp am pus tehnologia la punct pentru că aceste bacterii trebuie cultivate, practic toată ideea e că bacteria am izolat-o, o creștem și o fixăm. Am reușit să condiționăm și să optimizăm procesul de obținere a bacteriilor probiotice, după care a fost utilizarea subproduselor din fructe și legume în combinație cu sucul ca atare. Nu am avut cele mai bune rezultate pe sucurile doar din coji, lumea e obișnuită altfel să bea și să recunoască gustul strugurelui, nu a cojii, așa că am făcut o combinație. Ideea era să reducem, în coji sunt minerale și vitamine foarte bune în organism, electroliți. Apoi există o problemă cu aceste reziduuri la nivel mondial, dat fiind că au așa o valoare puternică din punct de vedere al compușilor reactivi ne-am gândit că ar fi o idee bună să dăm o valoare economică și socială acelor coji. Senzorial recunosc că nu ne-a ieșit figura”.

Luni universitatea expune produsul, 70 de sticle de 300 ml.

by -
0 103

Faimosul tenismen Ilie Năstase laudă Clujul: s-a descurcat mai bine decât Bucureștiul, care a rămas în urmă în ce privește infrastructura sportivă.

Năstase a fost prezent aseară la Gala Asociației Presei Sportive din România, care a sărbătorit 90 de ani de la înființare, și a spus printre altele că Statul Român ar trebui să facă mai multe pentru sport. “Nu sunt supărat pe cei de la Ministerul Tineretului și Sportului, eu sunt supărat în general pentru că nu se face nimic pentru sport. Statul trebuie să facă, ministerul dacă nu are bani cum să facă? Am văzut că în provincie s-au descurcat mai bine, s-au făcut stadioane acolo, săli frumoase cum e cea de la Cluj. Bucureștiul a rămas în urmă, deși e Capitala”.

Sala Polivalentă din Cluj-Napoca, fiindcă despre aceasta e vorba, a fost gazda unor competiții sportive de amploare de când a fost inaugurată, în urmă cu câțiva ani; doar anul trecut a găzduit două turnee de tenis la nivel înalt, FedCup, campionatele europene de gimnastică feminină și calificările din grupă la campionatul european de baschet, plus o mulțime de concerte cu asistență de mii de persoane. Sala Polivalentă a fost ridicată la câteva zeci de metri de noul stadion Cluj Arena, cu 30.000 de locuri.

by -
0 15

Platforma Demos organizează vineri la Cluj un Forum public în care se vor propune idei pentru dezvoltarea orașelor şi localităţilor rurale ale României “din perspectiva democraţiei locale, a drepturilor, a prosperităţii şi coeziunii sociale”.

“Comunitățile urbane și rurale ale României sunt fragmentate, vulnerabile, inegale. Chiar și exemplele considerate de succes își gestionează cu greu creșterea și dezvoltarea. Restul stagnează sau au intrat într-un declin dificil de oprit. Politicile naționale sectoriale, slab coordonate, completează confuzia autorităților locale, ale căror resurse și responsabilități se modifică permanent”, notează organizatorii. Acestea sunt ideile de la care pornesc discuţiile de mâine. Forumul are loc la Casa Tranzit, iar evenimentul este deschis tuturor celor interesaţi să participe.

Agenda evenimentului:

10.00 -10.15 – Deschidere Forum.

10.15 -11.45 – Democrație locală. Putere, resurse, excluderi.
Gabi Bădescu, Mădălina Mocan, Cristian Ghingheş (video), Claudiu Crăciun, Sergiu Mișcoiu (moderator)

12.00 -13.30 – Comunităţi locale. Dezvoltare şi inegalități
Enikő Vincze, Norbert Petrovici, Cristina Rat, Adi Dohotaru, Claudiu Crăciun (moderator)

14.30 -16.00 – Educație. Serviciu public, acces şi calitate.
Irina Culic, Dumitru Cornel Vâlcu, Sorin Gog, Claudiu Turcuș

16.15 -17.45 – Satul. Ţărani, agricultură şi drepturi.
Szőcs-Boruss Miklós-Attila, Valer Simion Cosma, Călin Goina, Sorin Gog (moderator)

18.00 -19.45 – Cultură. Inovaţie socială şi participare publică.
István Szakáts , Lala Panait, Miki Braniște, Mihnea Blidariu, Claudiu Turcuş (moderator)

19.45 – 20.00 Concluziile Forumului

by -
0 53

Mihai Miron, antreprenorul care deţine Ropharma şi care controlează indirect spitalul privat Sf. Constantin din Braşov, spune că cererea pentru serviciile medicale private este în creştere continuă şi că a bugetat afaceri mai mari cu 30% pentru anul viitor faţă de avansul cu 20% înregistrat până acum de spital.

„Noi suntem mai ancoraţi în realitate, până se fac spitalele regionale de stat, de care se vorbeşte de când aveam eu 29 de ani (Mihai Miron are 59 ani-n.red.), noi încercăm să facem tot ce putem ca să dezvoltăm serviciile medicale private. Chiar avem în gând, după ce terminăm ex­tin­derea la spitalul din Braşov, să replicăm modelul şi în oraşe precum Iaşi sau Cluj“, a declarat Mihai Miron pentru Ziarul Financiar.

Mihai Miron e președintele Consiliului de Administrație la Ropharma și absolvent al cursurilor de doctorat la Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.

by -
0 59

Singura asociație a ziariștilor din provincie, organizată la Cluj în urmă cu 11 ani, organizează dezbatere pe tema crizei presei locale din Europa.

Dezbaterea e organizată de Asociaţia Profesioniştilor din Presă Cluj (APPC) și Agenţia de Dezvoltare Regională Nord–Vest, mâine seară la Liberty Technology Park. “Vom discuta deschis, în cadru formal şi informal, despre criza în care se află presa locală şi despre posibilele căi de redresare, alături de reprezentanţi ai instituţiilor media, ai mediului de afaceri şi universitar, dar și ai administrației”, spune președintele asociației, Remus Florescu.

Printre invitaţii care au confirmat prezența la dezbatere se numără și oamenii de afaceri Lucia Morariu (Eximtur), Mihaela Rus (Vitrina), Daniel Metz (NTT Data), Ioan Rus (RMB Inter Auto), Voicu Oprean (AROBS), plus Vasile Sebastian Dâncu (IRES), Gelu Trandafir (Freedom House România), Iosif Pop (președintele Consiliului Civic Local), Șerban Țigănaș (președintele Ordinului Arhitecților din România), consulul onorific al Franței la Cluj Pascal Fesneau  și Marcel Boloș, directorul ADR Nord-Vest. Dezbaterea va fi moderată de jurnalistul Mihnea Măruţă și în cadrul acesteia va fi prezentat un sondaj realizat de IRES pentru APPC, având ca subiect percepția comunității clujene despre presa locală.

Dezbaterea “pleacă de la premisa că un oraş european precum Cluj-Napoca merită o presă de nivel european. Economia s-a dezvoltat, calitatea vieţii a crescut, la fel şi aşteptările pe care le au oamenii în raport cu aspectele care le modelează existenţa în capitala celei mai cosmopolite regiuni a ţării”, adaugă Florescu. “Clujul are o comunitate de afaceri prosperă, excelând în domenii precum IT, servicii și construcții. Clujul are cea mai mare și cea mai bine clasată în topurile internaționale universitate din țară – Babeș-Bolyai. Școala de arte vizuale de la Cluj a ajuns celebră peste Ocean, iar orașul găzduiește cele mai importante festivaluri de film și de muzică din țară. În privinţa mass-media, credem că mai avem mult de lucru până să devenim o presă de nivel european. La problemele cronice ale jurnalismului local, precum lipsa de credibilitate şi subfinanţarea, s-au adăugat şi provocările epocii „post-adevăr“. Este în interesul tuturor să avem o presă de calitate”.

APPC este, de 11 ani, asociația reprezentativă a jurnaliștilor clujeni, cu zeci de membri din presa scrisă, televiziune și radio. E singura asociație profesională a jurnaliștilor din provincie care funcționează de peste un deceniu. Asociația militează pentru perfecționarea profesională a jurnaliștilor, pentru crearea unui climat decent și echilibrat de dezbatere între media și ceilalți actori publici, consolidarea imaginii jurnalistului în societate precum și pentru evitarea ori corectarea derapajelor deontologice. APPC publică „Anuarul Presei Clujene”, cu cele mai bune articole ale jurnaliştilor din județ, adoptă poziţii publice în chestiuni ce vizează exercitarea profesiei de jurnalist şi a organizat la Cluj traininguri cu jurnaliști de la publicații precum Reuters, BBC sau Nordbayerischer Kurier, în colaborare cu Ambasada SUA și Ambasada Germaniei.